Ca sa pui pe picioare o ferma de familie e nevoie de munca, munca si iar munca. Asta spune Alexandru Nagy din Filpisul Mic, judetul Mures. S-a apucat de agricultura acum mai bine de 20 de ani, ajutat de sotie, de parinti si, ulterior, de cei doi copii. Acum are 37 de Baltate. Nu e insa sigur ca fiul lui, Szilard, ii va calca pe urme. La 18 ani, tanarul nu e hotarat daca vrea sa devina fermier.
Alexandru Nagy a decis sa intre in agricultura in 1990. Era sofer de ani de zile. A dat de angajatori neseriosi si atunci s-a gandit ca ar trebui sa aiba un plan de rezerva. A inceput sa lucreze terenul detinut de familie, in paralel cu soferia.
"Eu vad cati tineri de la noi din sat pleaca in alte tari. Poate si eu pe acolo ma plimbam, daca nu imi faceam ferma. Ca sofer am batut tara in lung si in lat. Am nimerit insa patroni care nu mi-au platit salariul. Asa ca m-am gandit sa fac ceva, sa muncesc pentru mine."
La inceput cultiva porumb si grau. Avea si o vitica, primita cadou de la bunicul nevestei. Ulterior a mai cumparat 3 vaci. De zootehnie s-a apucat serios in 1997, cand a constatat ca porumbul si graul nu se mai vindeau bine. Atunci a renuntat definitiv si la soferie.
"Dadusem unui fermier cateva tone de porumb si el nu imi putea plati. I-am propus sa-mi dea, in schimb, 20 de vitele de Baltata. Le-am primit in transe de cate cinci si le-am cumparat lapte praf ca sa le hranesc. Am mai cumparat o juninca gestanta de la Statiunea de Cercetare Mures. La prima fatare a dat 37 de litri de lapte."
De la aceasta vitica are inca descendente. Desi are o ferma mica, a investit permanent in genetica. Din cele 37 de vaci pe care le are acum, 20 sunt in lactatie. Cu o productivitate de 19,5-20 de litri pe cap de animal, pe zi. Laptele il vinde grupului La Dorna si e multumit de colaborare.
"Cumpar material de la taurii testati de la BVN Semtest Targu Mures. Daca nu ai genetica, nu ai profit. Eu imi castig banii din lapte. Daca am o vaca care imi da 3-5 litri de lapte ce fac? Daca fac lapte, am bani. Daca nu, nu."
E nevoie de consultanta pentru o ferma de familie performanta
Ca sa ajunga la o ferma profitabila, Alexandru Nagy spune ca a invatat permanent. A ascultat de specialisti ca Emil Silvas. Dar a facut si cursuri de zootehnie si cultura mare la OJCA. Cursuri face si acum, la Fundatia pentru promovarea agriculturii, din Reghin. O organizatie infiintata cu sprijinul guvernului elvetian.
"Vin specialisti si ne tin cursuri la cate 20 de fermieri. Platim o suma nesemnificativa, de 10 lei, pentru un curs care tine 3-4 ore. In plus, vizitam si ferme".
Alexandru Nagy a mers singur sa vada ferme din strainatate. A fost in Ungaria, in Austria, dar si in Grecia sau in Turcia. "Am ramas placut surprins de modul in care este gandita agricultura in Turcia. Am vazut ca turcii strangeau paiele de pe camp si le balotau. Nu ardeau miristile, ca la noi. Asa ca i-am intrebat ce fac cu ele. Mi-au spus ca le vand celor care au centrale."
Tot de afara a vazut cum trebuie proiectat grajdul. Daca la inceput a construit unul "stil CAP", fara lumina si fara aerisire, ulterior a construit unul mai spatios, cu lumina. Iar la finalul anului trecut a finalizat constructia unui grajd nou, semideschis, din lemn. "Primul grajd l-am facut asa cum se facea pe vremea aceea. Era amoniac in el. Iti omora si vaca si vitelul. L-am folosit putin timp. Pana m-am imprietenit cu un alt fermier, Zoltan Papp, cel care imi face insamantarile in ferma. El m-a sfatuit sa nu-l mai folosesc."
Investitia in teren, o prioritate
Furajele le obtine singur, din cultivarea a 70 de hectare, mai bine de jumatate luate in arenda. Cultiva porumb boabe si siloz, triticale, orz, ovaz, orzoaica, borceag, lucerna, trifoi si ghizdei.
Cumpara doar srot de soia si de floarea-soarelui. Pentru porumb prefera sa foloseasca soiurile cu FAO 380, maxim 400, nu tardive. Sunt adaptate zonei si climei din Mures.
Alexandru Nagy spune ca a investit mereu in teren si intentioneaza sa cumpere in continuare, pentru a nu fi la mana altora. Cand a intrat in agricultura avea in jur de 15 hectare, iar acum are 30.
Si cand vine vorba de utilaje a trebuit sa gaseasca solutii pentru a-si lucra pamantul. "In 1991 am inceput sa lucrez pamantul cu un tractor nou, produs la Brasov, pe care l-am inchiriat de la biserica din sat. Am mai inchiriat si niste utilaje produse la Piatra Neamt. Abia de curand am renuntat la inchirierea acestui tractor."
Si-a cumparat tractoare mai vechi, pe care le-a reconditionat dupa nevoi, cu ajutorul cunostintelor acumulate in anii de soferie. Acum are doua tractoare romanesti: unul de 65 CP si altul de 51 CP, ambele fabricate la Brasov. Si un Fiat de 50 CP, cu cupa frontala, pe care il foloseste in jurul grajdului.
Fiica, studenta la Farmacie, stie sa conduca si tractorul
Nici un membru al familiei Nagy nu se da la o parte de la munca. Cu pasi mici, dar siguri, au ajuns sa construiasca o ferma frumoasa, fara nici un imprumut din banca. "Cand banca vorbeste de 17% dobanda nu mai putem discuta. Nu am luat niciodata credit. Am facut totul prin puteri proprii. Azi am pus deoparte un ban, maine am cumparat ceva. Ne-am imprumutat doar de la prieteni, de la cunoscuti, de la parinti ..."
Fiica fermierului, studenta la Facultatea de Farmacie din Targu Mures, in an terminal, poate gestiona ferma in absenta tatalui. Conduce tractorul si mulge vacile, daca e nevoie. Desi i s-a oferit deja un post de farmacist in Targu Mures, prefera ca, la finalizarea studiilor, sa lucreze ca farmacist tot intr-o zona rurala, in localitatea montana Gurghiu, nu foarte departe de ferma parintilor.
"Colegii de la facultate se mira cand aud ca lucreaza in ferma. Dar ei nu-i este rusine sa spuna ca vine la tara si ca munceste in ferma, daca tatal ei e plecat", povesteste mandru Alexandru Nagy.
Sotia lui, educatoare in Breaza, lucreaza si ea in ferma, dupa ce vine de la serviciu. Iar Szilard, fiul lor, este la 18 ani om de baza in ferma. Are si 60 de oi, cumparate din banii lui.
"Daca veniti vara, cand e munca in toi, o sa vedeti ca toata lumea lucreaza: unul pe plug, unul pe presa de balotat. Toata lumea conduce tractorul... incepand de la sotie, la fiica. Ajuta la transportul cerealelor, al furajelor. Fiecare stie ce are de facut. Noi asa ne-am dezvoltat: prin munca. Toata familia munceste."
Chiar si parintii lui Alexandru Nagy au lucrat din greu in ferma. Acum, tatal lui ajuta cu operatiunile mai simple. Cand am vizitat ferma, hranea un vitelus. Iar mama fermierului a muncit cot la cot cu ei, pana cand s-a imbolnavit.
"Guvernantii nu atrag tinerii la tara cu actuala politica agrara"
Nu este insa sigur ca vreunul dintre copii va prelua ferma. Pana de curand, credea ca fiul lui ar putea sa-i ia locul.
"De jumatate de an mi-a zis: nu te supara ca iti spun, dar cred ca ma indrept in alta parte. Vede cat este de greu, cat trebuie muncit... Are 18 ani si inca nu stie ce vrea. Sper sa se razgandeasca."
Alexandru Nagy crede insa ca cel mai tare pe fiul lui il sperie faptul ca autoritatile nu ii sprijina pe fermieri. Considera ca cei care ne conduc nu muncesc nici macar pe un sfert din cat munceste un fermier. In plus este nemultumit ca statul pune prea multe impozite pe umerii fermierilor.
"Vad ca de multe ori guvernantii zic ca vor sa atraga tinerii la tara, sa faca agricultura. Niciodata nu o sa reuseasca cu politica pe care o fac acum. Tanarul asta, ca-i al meu si lucreaza in ferma cu mine, inca se mai gandeste daca sa mai stea sau nu, daca merita sau nu. Si atunci cum vor sa aduca la tara unul care nu a vazut vaca niciodata? Trebuie sa schimbe politica agrara cu totul. Trebuie sa simta omul ca autoritatile sunt langa ei. Ca il ajuta, nu ca il ataca."
Fermierul mai spera ca baiatul lui se va razgandi, ca va da la medicina veterinara. Este dispus sa-l ajute sa puna pe picioare o ferma cu 100-200 de vaci, din care ar putea castiga mai bine decat el.
Sfaturi pentru autoritati
Alexandru Nagy crede ca ar trebui pus mai mult pret pe fermele de familie. Produc pentru piata si pot asigura traiul unor oameni care altfel ar trebui sa munceasca in strainatate. Dar, aceste ferme trebuie facute cu cap si mai ales trebuie facute de oameni dispusi sa munceasca si sa invete. "Cu o ferma cu 20 de vaci, din care cel putin 10 in lactatie, cu o productie de 18-20 de litri poti asigura traiul unei familii. Mai poti pune si niste bani deoparte."
Alexandru Nagy mai crede ca fermierii au nevoie de reprezentare. De aceea a infiintat recent, alaturi de alti fermieri Asociatia crescatorilor de taurine si de ovine din Filpisul Mic. Vor sa cumpere impreuna inputuri, sa adere la o Federatie si sa ia pasunile de la primarie.
Fermierul spune ca filozofia de viata l-a ajutat sa ajunga acolo unde este azi. Si care ar prinde bine sa fie luata in considerare si de conducatori.
"Niciodata nu m-am mintit pe mine insumi. Pentru ca, daca va mint pe dumneavoastra, ma mint pe mine insumi. Trebuie sa vorbesc despre realitate: ce am si ce nu am. Despre ce nu am, nu pot sa vorbesc. In plus, nu sunt un tip plangacios. Tot timpul am gasit o modalitate sa-mi rezolv problemele. Ca nu vine vecinul sa le rezolve. Asa i-am indrumat si pe copii: Sa nu credeti ca viata o sa va ofere pe tava tot. O sa aveti o gramada de gropi peste care trebuie sa treceti. Asta e viata. Trebuie sa fim realisti."
Veronica HUZA
