Constantin Pogacean, proprietarul unei ferme cu 350 de vaci Holstein in Batos, judetul Mures, investeste puternic in vaca de carne. A cumparat deja 10 juninci gestante din rasa Angus. Si planuieste sa obtina, prin transfer de embrioni, alte 50 de animale din aceeasi rasa, in toamna. Nu renunta nici la vaca de lapte. Dimpotriva, vrea sa-si dubleze efectivul in urmatorii doi ani.

Constantin Pogacean nu a avut legatura cu agricultura pana acum 18 ani. Nascut la oras, in Targu Mures, a plecat in Occident sa lucreze imediat dupa Revolutie. A stat sase luni. S-a intors in tara si a intrat in afaceri la 21 de ani. A pus pe picioare o firma de leasing, o macelarie si o firma de transport persoane, care ii aduce venituri si astazi.
S-a orientat spre zootehnie oarecum din intamplare. Un membru apropiat din familie a decedat. A lasat in urma un fiu de 18 ani si o ferma cu 60 de vaci de lapte. Cum tanarul era dezorientat, Constantin Pogacean l-a dus sa vada mai multe ferme performante. Atunci i-a incoltit si lui ideea de a investi in agricultura.
"Nepotul meu nu stia ce sa faca cu animalele. L-am dus si i-am aratat ferme. Am fost la Timisoara si la Pantelimon, la ferma domnului Petcu, la cei care aveau rezultate bune. Apoi am fost si la ferme din Occident si asa, incet, incet, am invatat si eu tehnologia impreuna cu el."

"Nu am gandit la scara mare, am luat-o pas cu pas"
In 1994 a aflat ca grajdurile fostului IAS din Batos sunt scoase de lichidatori la vanzare. Le-a cumparat cu fonduri proprii si cu bani imprumutati. Anul urmator a inceput sa cultive furaje iar in 1996 a accesat un program Sapard in valoare de 120.000 de euro si a cumparat primele animale.
"Am luat 35 de Baltate din Germania, utilaje, tractor, semanatoare si cositoare.Se dadea si cota de lapte. Se plateau 35 de eurocenti pe litru, se dadea subventie 3.000 de lei. Stiam ca e un moment oportun si am investit."
Apoi Constantin Pogacean a modernizat grajdurile fostului IAS. A instalat cusete cu saltele noi si a creat conditii pentru ca vacile sa aiba acces si afara. Daca la inceput a cumparat Baltate, in timp s-a orientat spre Holstein. Acum are 350 de capete din care 130 in lactatie. Isi tine vacile 3 lactatii si jumatate. Obtine zilnic 25 de litri de lapte pe cap de animal si, in medie, 7.500 de litri pe lactatie.
"Nu vreau sa mai maresc productia pentru ca apar probleme de sanatate. Materialul seminal il iau de la DaNutrition. E o firma daneza care lucreaza cu material din America. Au o selectie speciala. Se bazeaza mai mult pe obtinerea unor animale sanatoase si lasa productivitatea undeva in spate. E mai importanta sanatatea si rezistenta vacilor la mamite si la bolile reproductive, la problemele de picioare in criteriile de selectie".
Constantin Pogacean vrea sa isi dubleze efectivul in doi ani. Planuieste sa ajunga la 600 de capete, jumatate vaci in lactatie si cealalta jumatate tineret. Tot din rasa Holstein. Inca de la inceput a vandut laptele companiei Hochland.

Mizeaza pe vaca de carne Angus
In ultima perioada, fermierul tatoneaza si afacerea cu vaci de carne. A cumparat 10 juninci gestante din rasa Angus, cu 1.900 de euro fiecare, din judetul Sibiu. Vrea sa testeze cum se comporta animalele, in cat timp se dezvolta viteii pana la 600 de kilograme si cu ce costuri. Si-a facut unele calcule, dar mai are nevoie de informatii.
Crede ca efectivele de vaci de carne se vor dezvolta puternic in Romania mai ales pe rasele extensive. Vede o piata pentru vanzarea carnii in tarile arabe. Dar el planuieste sa vanda si animale Angus catre alti fermieri. "Sunt multi fermieri mai mici pe care ii intereseaza rasele de carne. La un calcul simplu, daca un fermier mic obtine 3.000 de litri de lapte pe vaca si il vinde cu 1 leu pe litru inseamna ca obtine 3.000 de lei dupa o vaca de lapte. Un vitel Angus, la 600 de kilograme, daca il vinzi cu minimum 8 lei pe kilogram ajungi sa incasezi 4.800 de lei. Deci o suma mai mare decat banii obtinuti din lapte. Iar munca e mult mai usoara la vaca de carne".
Pogacean planuieste sa realizeze un proiect indraznet, despre care spune ca ar fi o premiera in Romania. In toamna vrea sa transfere 50 de embrioni de Angus pe 50 de Baltate achizionate deja.
"Vreau sa vad daca pot sa vand chiar juninci gestante cu embrioni de Angus sau sa vand produsii."
Constantin Pogacean s-a inscris in Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania. Considera ca piata de desfacere pentru rasele de carne trebuie construita. "Noi, fermierii care avem rase de carne, trebuie sa ne organizam, sa facem exporturi.Trebuie sa avem o anumita cantitate ca sa ne bage cineva in seama. Si sa lamurim si industria de profil sa plateasca diferentiat pentru vacile de carne, care au o calitate mai buna. Un supermarket dispus sa comercializeze separat Angusul are pretentia sa-i fie livrate 1000 de capete pe an, pe intreaga Asociatie. Noi in Romania avem un mare potential sa valorificam rasele de carne mai ales in tarile arabe."

Ecograf in ferma
Constantin Pogacean cauta permament solutii de eficientizare a activitatii din ferma. A facut cursuri pentru controlul gestatiei si si-a cumparat un ecograf.
"Cu ecograful pot face controlul gestatiei la 25 de zile. luni. Prin metode traditionale, gestatia se poate stabili abia la 3 luni sau poate la doua luni pentru cei cu experienta. Asa ca economisesc doua luni. Vad daca vaca este sau nu gestanta si pot sa reiau ciclul de inseminare. Cu ecograful poti depista mai usor si problemele de reproductie".
Lui Constantin Pogacean nu i-a fost greu sa faca cursurile de controlul gestatiei. Este doctor. A urmat cursurile Facultatii de Stomatologie din Targu Mures, dupa ce intrase in afaceri ca sa-si dovedeasca ca poate.

"E nevoie de un program pentru achizitia de utilaje"
Constantin Pogacean lucreaza 350 de hectare, de pe care isi asigura furajarea si mai si vinde. Detine 3 tractoare Fendt cumparate second-hand si un tractor Same achizitionat prin Sapard. Mai are o combina de tocat silozul Claas din 1986 pe care vrea sa o schimbe cu una din '98, o semanatoare romaneasca si una Konschilde de porumb.
Vrea sa mai investeasca in utilaje. Considera insa ca este nevoie de o strategie la nivel guvernamental pentru tehnologizarea fermelor romanesti.
"Stam inca prost la capitolul utilaje. Le-am cumparat second-hand, ne-am descurcat fiecare cum am putut dar e foarte important sa ne utilam ca sa putem face o tehnologie moderna, productii bune, sa fim rentabili. Toti fermierii care produc ceva sunt cei care au fonduri din alte surse, care au investit bani mai multi in tehnologizare. Si eu am avut bani din alte afaceri. Nu am crezut ca e nevoie de atatia bani in agricultura pana nu am intrat in aceasta afacere".

Crede ca statul ar trebui sa subventioneze o parte din dobanda pentru fermierii care iau credite pentru achizitia de utilaje. "Cred ca nu ar trebui sa se dea fonduri europene pentru investitii in constructii, pentru ca acolo se fac si smecherii si o gramada de constructii de proasta calitate, care ulterior nu se pot valorifica. Cred ca ar trebui investiti in utilaje. Daca o parte din dobanda pentru achizitia unui tractor s-a subventionat si fermierul respectiv nu se tine de cuvant se poate lua tractorul si il dai altui fermier. Daca se face o constructie proasta si devine ruina, nu o mai poate folosi nimeni. Statul sa creeze doar conditiile, sa lase bancile sa aleaga proiectele eligibile ca sunt profesionisti."

O mica herghelie, din pasiune
Constantin Pogacean vine zilnic in ferma desi locuieste la oras. Are 10 angajati dar nu gaseste un sef de ferma cu experienta. Sotia lui e medic internist si au trei copii. Cel mai mic, Silviu, de 4 ani era alaturi de tatal lui in ziua in care l-am intalnit. Copii vin in ferma de placere. Le plac mai ales caii. Constantin Pogacean are 8 cai, semigrei si cai de sport.
"De mic copil mi-am dorit sa am cai. Inca de la cinci ani. Acum ii am. Ii incalec, dar destul de rar. Nu am suficient timp cat mi-as dori. Mi-am cumparat si o trasura. Sambata si duminica, cand am timp ma plimb cu familia si prietenii. Tin caii numai din pasiune. Pe viitor, daca voi dezvolta ramura agroturistica, asa cum vreau, o sa-i folosesc acolo."

Veronica HUZA