Grigore Utiu este un tanar fermier de 38 de ani, din Transilvania. A intrat in agricultura ca zootehnist. Dupa ce a pus pe picioare o ferma cu vaci Holstein, s-a decis sa investeasca in achizitia de teren si in cultura mare.

A observat de mult ca pamantului ii creste valoare la granita dintre judetele Mures si Cluj, unde are ferma. Deja in zona, se lucreaza in proportie de 90% fata de acum sapte ani, cand era cultivat doar 40%. Pretul unui hectar variaza intre 1.500 si 20.000 de euro.
Ferma lui Grigore Utiu este situata chiar la drumul national, in Chetani, judetul Mures. Poti vedea vacile care pasc in curtea fermei, din masina, daca mergi de la Targu Mures la Cluj.

Utiu este tot timpul in miscare. Ba este in ferma cu 205 de vaci, ba in camp, caci lucreaza 300 de hectare. Daca nu, sigur e in birou, inconjurat de dosare. Are sapte angajati, majoritatea tineri. Sotia lui il ajuta zilnic cu treburile administrative. Se ocupa de contabilitate. "In campanie, lucrez minim 14 ore pe zi. Mai mult muncesc decat comand", constata zambind Grigore Utiu.

O ferma construita cu bani europeni
Fermierul a invatat din familie sa gandeasca la scara mare. Tatal lui cultiva 1.000 de hectare. Grigore Utiu a intrat acum 14 ani in agricultura cu investitii in zootehnie. Un timp a crescut loturi de 50-60 de vitei pentru carne. Apoi s-a orientat spre vaca de lapte. In 2005 a accesat un proiect Sapard de 215.000 de euro si a construit un grajd modern, cu o capacitate de 100 de capete. "Am achizitionat 68 de juninci din Olanda, 35 prin Sapard. Aveam deja 25 de animale. Iar restul le-am cumparat prin contributie proprie." Pe atunci, lucra 30 de hectare.

In prezent, are o ferma cu 205 vaci de lapte, lucreaza 300 de hectare si are un parc de utilaje modern. Pentru a ajunge aici, Grigore Utiu nu s-a ferit de banii europeni. Pe langa proiectul Sapard de 215.000 de euro, a mai accesat alte doua proiecte. In 2009, a avut un proiect in valoare de 165.000 de euro. Iar in acest an a mai atras 102.000 de euro. Cu acesti bani a cumparat tractoare si utilaje si doua panouri solare cu care va ilumina ferma.
Grigore Utiu spune ca singurul secret pentru atragerea fondurilor europene sta in consultanta. "Avem un consultant bun. Eu, in afara de semnat acte, nu am avut treaba. Multi au zis ca e complicat. Mie nu mi se pare."
E un om mereu atent la noutati. Merge de cateva ori pe an la marile expozitii agricole din Europa si viziteaza ferme din Danemarca, Franta... Iar in noiembrie va merge in America, sa viziteze o expozitie si acolo.

De la Baltata, la Holstein si apoi la cultura mare
La inceput, Grigore Utiu statea tot timpul in ferma de vaci. A terminat Facultatea de zootehnie la Cluj, asa ca are cunostinte de specialitate. In ultimii ani, de cand se ocupa si de cultura mare, aloca 3 zile pe saptamana animalelor. La inceput, avea Baltate si doar cateva vaci din rasa Holstein. Si-a schimbat insa strategia. Acum, 80% din animale sunt Holstein. Mai tine cateva Baltate, pe care le pastreaza "de dragul rasei... ca e romaneasca".

Ultimul lot, de 35 de Holstein, l-a adus din Franta de la o ferma care si-a lichidat efectivele. Are 120 de vaci in lactatie. Reuseste o medie de productie pe cap de vaca de 23 de litri. Pe vremea cand se ocupa de animale zilnic, obtinea 32 de litri pe cap de vaca. "Cand stapanul e intre animale, e altceva. Eu faceam tot: furajam, mulgeam. De vreo doi ani, am neglijat vaca. Si ma ocup mai mult de cultura mare".
Materialul seminal de Holstein il ia de la DaNutrition. Asta deoarece pune accent pe sanatatea picioarelor. E o rasa sensibila la astfel de probleme.
Laptele il vinde la Albalact, de doi ani. "Ofera un pret de baza de 1,35 lei, la care se adauga bonusuri in functie de proteina si de grasime. Cand trag linie, ajung la 1,49 lei pe litru."

Pentru furajare foloseste productia de pe 100 de hectare. Are o bucatarie furajera second hand, achizitionata acum cateva luni din Olanda, cu cantar electronic. "Cu 50 de hectare de porumb siloz, 20 de ha de porumb boabe, 10 ha de grau si 5 de orzoaica am rezolvat furajarea."
Grigore Utiu vrea sa-si creasca efectivul din tineretul propriu. Vara duce 30-35 de capete din tineret la Sovata, pe o pasune concesionata de un prieten.
De curand, a inceput constructia unui adapost de 50 de capete. Il construieste cu angajatii din ferma. "Hala este metalica, semideschisa. La streasina va avea 4,8 m, la mijloc 7 m." E convins ca face o afacere buna construind-o el, fara sa angajeze o firma care ii cere o suma consistenta.

Batalia pe pamant l-a facut sa-si adapteze strategia
Dupa ce a constatat ca ferma de vaci nu poate fi extinsa prea mult in locatia actuala, din cauza ca pretul terenului alaturat este de 10 euro pe metru patrat, Grigore Utiu s-a orientat spre cultura mare.
"As dubla capacitatea fermei de vaci, dar nu vreau sa o mut in alta locatie. Iar aici unde sunt, nu ma pot extinde, la pretul asta, de 10 euro un metru."
Asa ca, de la 30 de hectare pe care le lucra sa aiba furaj, acum a ajuns la 300. Si vrea sa creasca la 350 ha. A cumparat 80 de hectare. Restul sunt in arenda.
"La noi in zona e batalie mare pe pamant. Tot timpul trebuie sa fiu pe teren, sa discut cu arendasii, sa nu pierd terenul. Arenda variaza intre 500-800 de kilograme de grau, la hectar. Oamenii pot primi, daca vor, zahar sau contravaloarea graului."
Peste 90% din terenul din zona este lucrat. Fata de acum 6 ori 7 ani, cand doar 30% era cultivat. "Mai gasesti teren doar de la cei care renunta sau de la cei care nu platesc arenda oamenilor."
"Pretul terenului de langa drumul national, intre Chetani si Ludus, nu scade sub 5.000 de euro pe hectar. In cea mai slaba zona agricola, terenul costa 1.500-2.000 de euro hectarul, iar in cea mai buna zona, variaza intre 7.000 si 20.000 de euro pe hectar."

Structura culturilor
In acest an, Grigore Utiu a mizat pe urmatoarele culturi: 50 ha de porumb siloz, 120 ha de porumb boabe, 25 ha de sfecla, 25 lucerna, 50 grau, 10 de orzoaica si 10 de borceag.
Anul acesta, a crescut suprafata cultivata cu porumb si a dublat suprafata de paioase. Intr-un an nesecetos, face 9,7 tone pe hectar la porumb boabe si peste 65 de tone de siloz. Anul trecut, a obtinut insa jumatate din aceasta cantitate.
La porumb foloseste hibrizi cu FAO minim de 450, maxim 500, de la Dekalb. Cum ar fi hibridul 5783. Pentru boabe alege hibrizii DKC 3511 si DK 440 de la Dekalb. Mai cultiva Coralba si Florencia de la Pioneer, pentru siloz.
Din cele 300 de hectare cultivate, doar 100 sunt utilizate pentru furajare. Restul productiei se vinde.
"De doi ani vindem porumbul boabe catre Interagro. Am vandut porumb siloz si la o ferma de porci din Cluj. Anul trecut am vandut porumbul la 1,05 lei pe kilogram, la recoltare. In zona mea nu a vandut nimeni la acest pret. Pe factura, cu banii in avans", explica Grigore Utiu.

Parc modern de utilaje pe bani europeni
In ultimii ani si-a cumparat un parc de utilaje de care e mandru. Spune ca ar putea cultiva 1.000 de hectare. Pentru ca nu le are, face prestari servicii.
Are 7 tractoare: doua John Deere, de 110 si de 165 CP, cumparate cu fonduri europene. A mai achizitionat si tractoare second-hand Fendt, Fiat si International Harvester.
Mai detine si un incarcator JCB pentru manipulat marfa in ferma. Pentru prelucrarea solului are un combinator Franquet si unul Strom. Si pluguri de la Kuhn si Lemken.
Are o semanatoare Becker, cu calculator, si una Kuhn. Mai are o combina Claas pentru cereale si o combina John Deere pentru siloz, de 500 CP.
Si-a cumparat o masina de erbicidat Vermorel cu capacitate de 2.500 de litri si 4 remorci de transport cereale. Iar achizitiile nu se opresc aici. Daca mareste suprafata lucrata, vrea sa mai cumpere un John Deere de 250 CP.

Investitii si in irigatii
Utiu stie ca are nevoie de apa si a inceput sa investeasca in irigatii inca de anul trecut. Intai a cumparat doua tunuri cu rola, second hand. Apa o ia din Mures. Anul trecut a irigat 13 hectare de sfecla si 5 de lucerna. Anul acesta, planuieste sa irige 60 sau 100 de ha. "Un tun consuma, la 12 ore, 120 de litri de motorina. Plus forta de munca la instalare si la supraveghere. Deci se cheltuie 1.000 de lei pe zi. Asta fara sa incluzi costul apei..."
Vrea sa cumpere un sistem de irigatii clasic, cu pompa si cu tevi cu aspersie normala.
Mai are in plan sa faca un put pentru a iriga 10 hectare, proprietate personala, aflate pe un deal. Costa intre 5.000-7.000 de euro. Ar face puturi pe o suprafata mai mare, dar nu risca sa investeasca pe terenurile luate in arenda.
Ramane optimist pentru ca stie ca agricultura este o afacere care are viitor. Daca are irigatii si utilaje, face in fiecare an productii mari. Iar "cu ambitie se pot face multe".

Veronica HUZA