Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Asociatia HolsteinRo se pregateste de selectarea primilor taurasi pentru testare

Cei mai mari crescatori de vaci cu lapte din tara par mai hotarati ca oricand sa treaca la testarea primilor taurasi din grajdurile lor. Deja au bonitat vacile cu o echipa de specialisti din Italia si au nominalizat candidate la mame de tauri.

"Am identificat un loc unde taurasii obtinuti de la aceste vaci sa fie cazati pana la 12-16 luni, atunci cand ei vor putea fi preluati de un centru Semtest - Boviselect Neamt, care apartine SCE Trei Brazi; ori de BVN Semtest Targu-Mures; sau de Semtest Craiova. Decizia va fi a fermierilor", a precizat Ionut Lupu, director executiv al Asociatiei HolsteinRo.

Testarea genomica va arde etapele
Testarea clasica, prin descendenta, dureaza foarte mult. Ea presupune si evaluarea capacitatii unui taur de a transmite trasaturile parintilor lui catre urmasi. Testarea genomica este mai rapida, chiar daca nu ofera date absolute. HolsteinRo va trebui sa testeze genomic si vacile candidate la titlul de mama de taur pentru confirmarea ADN din certificatul de origine. Ionut Lupu spune ca unele laboratoare din Germania, Olanda si din SUA s-au oferit sa faca teste genomice pentru aceste vaci. "Noi avem deja o ierarhizare a celor mai bune mame din HolsteinRo, dar ele vor fi testate genomic, pentru a vedea potentialul lor genetic. In statele cu multa experienta, se efectueaza testarea genomica inca din primele zile de viata ale viticii, pentru a se sti daca se merge in directia performantei si, deci, vor fi preferati taurii cei mai scumpi fiindca animalul respectiv va confirma sau se va merge pe tauri mai ieftini", explica Ionut Lupu.
Pentru selectarea mult mai atenta a unui animal si pentru incrucisarea mult mai potrivita, testarile genomice sunt foarte importante. Potrivirea de perechi se face conform unui program. Asociatia are ferme foarte mari si fermierii au adoptat strategii extrem de avansate, au parteneriate cu companii furnizoare de genetica, deci nu le poate indica nimeni ce sa faca in grajdurile lor. "De exemplu, Miofan Agrotrans este o ferma relativ mica, dar care agreeaza modelul olandez de lucru. Pe de alta parte, domnul Tuchilus de la Agrimat Matca este un fan al geneticii nord-americane si, automat, modelul lui de lucru merge in aceasta directie. Avand fermieri cu filozofii si modele diferite de crestere, nu dorim sa le influentam deciziile", spune directorul executiv.

Izolarea taurasilor
Vacile candidate sunt deja gestante. Izolarea de mama si de efectiv a taurasilor trebuie facuta imediat dupa fatare. Ei vor pleca din ferma.
"Trebuie sa amenajam urgent locul de crestere, pentru ca vitelul sa iasa din ferma dupa cateva ore de la fatare. Vom avea o masina care va lua vitelul si il va izola. Vaca trebuie testata genomic pentru a-i cunoaste potentialul genetic si abia atunci vom putea izola taurasul fatat", explica Ionut Lupu. Prin urmare, daca fermierii nostri cei mai performanti vor sa faca acest pas decisiv, timpul nu mai are rabdare cu ei.

Creste numarul membrilor
HolsteinRo are in COP 12.500 de vaci, cu o reprezentativitate de 51% din teritoriul Romaniei. Ferme cu efective mari si foarte mari. Ordinul 920 din 12 septembrie 2013, chiar daca incalca libertatea fermierului de a se asocia sau nu, i-a determinat pe multi crescatori sa se afilieze la o organizatie profesionala. Asa ca si la HolsteinRo apar mereu membri noi:
- Cooperativa Somuslac din Satu-Mare, cu 9 fermieri
- Farmecolact Zalau, o ferma de 400 de animale
- Coremans Zootehnia din judetul Arad, cu peste 1000 de animale la muls in doua ferme. Este cel mai mare membru ca numar de animale mulse. Proprietar este o familie de olandezi care se afla de peste 10 ani in Romania - Kun Coremans si Mira Coremans.
- Carmolimp Sibiu;
- Ferma Luca din judetul Brasov;
- Ferma Fraher, Tulcea;
- Agrocomplex Badeana si ferma de la Tarzii ale lui Adrian Porumboiu. Cu acestea, contractul a fost semnat in 20 septembrie 2013.

Performanta si servicii de calitate
Operatorii HolsteinRo merg in ferme, iau probe, trimit rezultatele obtinute. "Capacitatea noastra de reactie este de maxim 72 de ore, astfel incat analizele pe care le fac fermierii in aceasta activitate de control nu e doar un mijloc de arhivat in cadrul Registrului Genealogic, ci si un instrument util pentru fermier. Cu atat mai mult cu cat avem ca parametri de analiza celulele somatice, grasimea, proteina si ureea.
Din cei 7 parametri analizati, cei patru enumerati sunt cei mai importanti. Fermierii pot primi aceasta informatie in maxim 72 de ore de la prelevarea probelor. Facem si probele din tanc pentru grasime si proteina, ceea ce la 28 de zile inseamna un fel de autocontrol pentru fermierii nostri", spune Ionut Lupu.

Laboratorul din Pantelimon este o investitie importanta. In 2013, crescatorii au achitat ratele la zi, urmand ca, in 2014, sa achite contractul cu firma Foss din Danemarca.
Mai au de achitat in 2014 inca 70.000 de euro. Ei si-au propus sa mai cumpere doua masini de transport pentru a efectua un control de calitate in ferme. Masini de tip laborator, cu instalatie frigorifica. Operatorii vor ajunge in timp util. Vor avea conditii corecte de transport si de pastrare a probelor.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!