Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Camerele agricole din Franta, vazute din interior

Camerele agricole din Franta au fost un model pentru politicienii care au încercat sa contureze o lege pentru înfiintarea acestor institutii si în Romania. Pentru a afla cum functioneaza o camera agricola franceza, am discutat cu Gérard Cognet, aflat la al doilea mandat la Camera de Agricultura din Allier si presedinte al comisiilor de agro-turism - diversitate si agricultura ecologica.

- Cum sunt organizate Camerele agricole franceze?
- Exista camere agricole pentru fiecare departament, camere agricole regionale si Adunarea Permanenta a Camerelor Agricole (APCA). Fiecare Camera agricola departamentala are între 70 si 130 de salariati. De exemplu, Camera din Allier, o importanta zona agricola, are 90 de angajati. Conducerea Camerei agricole este formata dintr-un presedinte, patru vicepresedinti, un secretar si sase secretari adjuncti. Organul executiv se întruneste o data pe luna. Fiecare Camera este organizata pe comisii, iar fiecare comisie are un presedinte.
- Cand se fac alegerile pentru Camerele agricole?
- Alegerile au loc o data la 6 ani si voteaza toti fermierii înscrisi în respectivele camere. Camerele agricole reprezinta toate categoriile socio-profesionale care traiesc din agricultura: sefi de exploatatii, salariati din zona agricola, cooperative agricole, banci agricole, fonduri mutuale, organizatii sindicale etc.
- Care este rolul Camerelor agricole? Ce tip de consultanta ofera?
- In primul rand, as preciza ca aceste camere fac legatura dintre fermieri si Guvern. Ele reprezinta agricultorii în diferitele comitete institutionale si organismele oficiale locale, nationale si regionale. Sunt consultate inclusiv cu privire la documentele de urbanism si pentru constructia de amenajari rutiere.
Unul dintre cele mai importante roluri este însa acela de a promova dezvoltarea agriculturii. Pentru acest lucru au fost create platforme experimentale si o retea de ferme de referinta. In fiecare an se fac cercetari cu privire la anumite soiuri (în prezent, 45 de soiuri fac obiectul cercetarii), legate de anumite programe de fertilizare si irigare. Facem anual cataloage cu crescatorii de animale care fac selectie si ameliorare si plachete cu genitorii bovini care favorizeaza fatarile usoare. Avem opt ferme în care se experimenteaza tehnici alternative. Apoi, se munceste foarte mult pentru a informa fermierii. Organizam seminarii tehnice, întalniri în camp, realizam articole si brosuri informative tehnice. Oferim inclusiv consiliere telefonica (peste 1.000 de apeluri în fiecare an). Oferim consultanta în toate domeniile, iar pentru asta fiecare Camera agricola este împartita în mai multe servicii.
- Care sunt aceste servicii?
- Serviciul de crestere a animalelor, unde oferim sfaturi cu privire la identificare, consiliere tehnica în productia zootehnica, furajare; Serviciul de agronomie, terenuri si echipamente, care ofera sfaturi legate de monitorizarea culturilor vegetale, realizarea de constructii, achizitie de utilaje, agricultura bio, energie din surse regenerabile, dezvoltarea locala, agroturism; Serviciul economic, care se ocupa de gestiunea fermei, calamitati, studii economice, instalarea fermierilor; Serviciul locuri de munca si formare profesionala a agricultorilor; Serviciul juridic, amenajarea teritoriului si mediu, care ofera consultanta juridica, servicii funciare si legate de protectia mediului.
- Care este diferenta între consultanta oferita de Camerele agricole si cea de alte centre, precum cele de gestiune agreata?
- Serviciile difera în functie de specificitatea fiecarui centru în parte. De exemplu, Camerele de agricultura se ocupa de furnizarea de consultanta care vizeaza mai ales partea tehnica si de reglementare în agricultura. Centrele de gestiune agreata se ocupa de contabilitatea si gestiunea fermelor.
- Cum se finanteaza Camerele?
- Sunt mai multe modalitati de finantare. 35% din bani vin din prestarea de servicii, unele din ele fiind platite de agricultori. 15% din subventii primite de la Consiliul general sau Consiliul regional si 43% reprezinta impozite platite de catre proprietarii de terenuri si arendasi
- Inscrierea în Camerele agricole este obligatorie?
- Da, toti agricultorii dintr-o anumita regiune sunt înscrisi automat la Camera agricola de care apartin.
- Care este rolul SAFER în tranzactionarea terenurilor si cand poate interveni Camera agricola?
- Camera agricola nu are nici o putere asupra SAFER, desi unele persoane din conducerea Camerei agricole fac parte din Consiliului de administratie al SAFER. Rolul SAFER este acela de a se implica în restructurarea fermelor, adica are drept de preemtiune, poate cumpara ferme sau terenuri scoase la vanzare (uneori cu revizuirea pretului), poate stabili care dintre potentialii cumparatori are prioritate (tinerii fermieri, vecinii, fermieri considerati ca avand o mai mare nevoie.) SAFER poate interveni uneori asupra preturilor, pentru a le regla, dar Camera agricola niciodata.

a consemnat
Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!