Fratii Ion si Nicolae Hertea au construit o ferma de vaci cu lapte în satul Traian, comuna Cerna, din judetul Tulcea. Este singura ferma de lapte care a mai ramas în acest judet. Astazi, efectivul total de animale a ajuns la 730, din care 220 sunt vaci la muls.
Traian este un sat bulgaresc la origine. Dupa Primul Razboi Mondial, acolo s-a facut un schimb de populatie. Au plecat bulgarii si au venit niste meglenoromani din sud.
Dar fratii Hertea nu sunt de fel din Traian. Sunt din Casimcea, tot din Tulcea dar mai spre nordul judetului. Primele afaceri le-au facut în comert si depozitare. Aveau o firma, Fraher Distribution, care le-a adus banii pentru startul în agricultura.
Astazi, Nicolae Hertea se ocupa de procesare si de comert, iar Ion Hertea are în grija ferma de vaci.
"In 2006, am început investitia în agricultura si în 2008 am finalizat-o. Aici nu mai era nimic. Nici curent electric nu mai era. Furasera tot", îsi aminteste Ion Hertea.
Din primii bani a renovat adaposturile de la zero. A lasat numai grinzile. In rest, a dat jos peretii si a pus în loc prelate. Acoperisul de azbociment a fost aruncat si în locul lui a pus tabla sandvici.
In 2006 fratii Hertea au facut primul proiect SAPARD, de doua milioane de euro. Aveau 200 de vaci si voiau sa ajunga la 500 de animale la muls. Cu banii europeni au construit sala de muls, cu 24 de posturi, tehnica BouMatic, au restaurat toate adaposturile, au importat 30 de juninci Holstein din Germania în 2008, apoi alte 30 din Austria. Restul vacilor le-au cumparat pe bani proprii. Astazi, trei mulgatori deservesc sala.
Interesant este ca partea tehnica a salii de muls a fost amenajata la subsol. Are avantajul ca reduce zgomotul, care e stresant pentru vaci. Reparatiile de întretinere se pot face si în timpul mulsului. Media zilnica pe cap de vaca este de 32 de litri. Vacile se mulg de trei ori pe zi. Laptele este preluat de Dorna. Dar, pentru siguranta unui venit bun, Ion Hertea are si patru dozatoare în Tulcea.
Astazi, Ion Hertea lucreaza 800 de hectare. In plus, a mai accesat alte proiecte pentru silozuri, diverse utilaje care îi erau necesare, de exemplu o remorca tehnologica pentru vaci. Mai are în minte sa faca o fabrica de procesare a laptelui, tot pe bani europeni.
"Viitorul zootehniei în Tulcea este sumbru fara irigatii"
In timp ce stam de vorba, Ion Hertea se plange de presiunea strainilor. Imi spune ca, în judet, pamantul se scumpeste, chiar daca este din categoria a treia, a patra de fertilitate. Iar seceta bantuie aproape în fiecare an. Irigatii nu se mai fac la Tulcea din 2004. Trebuie investitii mari, pe care un fermier singur nu le poate face. Iar ceilalti agricultori au fost foarte reticenti cand e vorba de asociere pentru a realiza o asemenea lucrare. "Fara apa, nu stiu cum va arata viitorul aici", spune cu o oarecare îngrijorare Ion Hertea.
Zootehnia are nevoie de irigatii, ca toata agricultura
De pilda, lucerna merge fara irigatii numai pe terenuri apropiate de Dunare. Pentru silozul animalelor, mai cultiva grau si triticale. Din 800 de hectare, a semanat în acest an 300 cu porumb. Este nevoit sa foloseasca silozul de porumb mai mult ca furaj de volum, fiindca stiuletele nu se dezvolta suficient din cauza arsitei.
Problema irigatiilor revine rapid în discutie. "Daca statul ar investi putin pentru construirea canalelor, si-ar lua banii înapoi prin sporul mare de productie. Marea noastra problema este ca nu putem sa ne asociem. Eu, ca persoana juridica, daca ma duc la ADS sa-mi dea acest canal de irigatii, nu mi-l da. Numai asociatiile au dreptul. Canalul trebuie refacut pentru ca pierderile de apa ajung aici la 80%. Infiltratiile ajung pana sub casele oamenilor din Traian. De aceea, canalul de irigatii trebuie captusit cu folie de cauciuc. Prin proiecte europene, daca faci un sistem de irigatii, poti primi banii înapoi pana la 90%. Bine, as lua eu creditul respectiv, dar nimeni nu vrea sa se asocieze. Deocamdata, irigam doar suprafete foarte mici fiindca nu avem debitul necesar. Irigam 10 hectare în trei zile, în loc sa le ud în 12 ore."
"Zootehnia înseamna cunoastere"
Nici problema bolii limbii albastre (Blue tongue) nu-i da pace. "Acum a mai scazut temperatura si maladia s-a oprit. E posibil însa ca, în primavara, sa avem mari probleme. Statul nu ne-a ajutat pentru ca nu are fonduri, dar noi am trecut la vaccinari imediat. Exportul s-a prabusit. Animalele vii nu mai pleaca din tara."
In ferma a angajat doi specialisti tineri: medicul veterinar Petrica Bulea si inginerul zootehnist Dumitru Bacalu.
Potrivirea de perechi este efectuata de Alta Genetics. "Deocamdata, finalitatea COP este subventia. Controlul se efectueaza aleatoriu, pe un singur muls, dar noi facem trei pe zi. Este o activitate care ar trebui sa se faca totusi profesionist. Fostul ANARZ facea controlul oficial mult mai temeinic, stateau operatorii toata ziua în ferma", explica Dumitru Bacalu, inginerul zootehnist.
El crede ca, pentru a ajunge la testarea taurasilor, ar trebui sa avem ferme de elita pentru reproductie. Nu poti face testarea într-o ferma comerciala.
Materialul seminal este adus tot de Alta Genetics. Ameliorarea animalelor este vizibila. Vacile mananca mai mult si primiparele dau 30 de litri pe zi. Lactatia medie este de 10.000 de litri, de cel putin sase ani.
"Avem probleme de cunoastere în zootehnie", avertizeaza Dumitru Bacalu. "De exemplu, daca o ratie din Romania abia se apropie de 50% concentrate, la americani nu am vazut ratii sub 43% concentrate. Este foarte important furajul de volum în cresterea vacilor de lapte. Silozul de lucerna reprezinta la noi 15% din ratie. La americani, este de 22-25%. Deci, aportul de proteina este mult mai mare în ratia americanilor. Noi avem un procent de 300 de grame la kilogramul de porumb de siloz substanta uscata. Nu avem irigatii si porumbul nu are calitate deosebita. Am fost nevoiti sa facem silozul pe 10 iulie fiindca porumbul se usca pe camp. Productia a fost de 25 de tone la hectar. Am avut si ani cu 15 tone la hectar".
In ferma Fraher se face siloz de lucerna si de triticale. Si se foloseste inoculant de la Altius. Lucerna tocata este introdusa de un tractor cu snec într-un sac de material sintetic de 15-20 de metri lungime. Este o procedura mai simpla decat tasarea în buncar.
"Este profitabil sa crestem singuri taurasii"
La finalul vizitei mi-a atras atentia colonia de igluuri din ferma. Frumos randuite, cu vitei bine întretinuti. Taurasii îi creste fiindca are si carmangerie. In plus, Ion Hertea intentioneaza sa dezvolte si o ferma de oi pentru carne, din rasa Suffolk.
Cresterea taurasilor este profitabila deoarece costurile sunt foarte mici, ne confirma si inginerul zootehnist.
Compania Fraher are carmangerie proprie. Creste vitelele si taurasii în aceleasi conditii, pe diverse loturi de varsta. Colostru mananca trei zile, cate 4,5 litri, în trei tainuri. Apoi, se trece pe lapte praf, de foarte buna calitate. Pana la doua luni si jumatate, stau în igluuri. Apoi se întarca. Li se da lucerna, uneori peletata. Un amestec de concentrat normal si furajul de volum ajuta la cresterea taurasilor pana la 400-450 de kilograme. Sporul zilnic de crestere este de 750 de grame, chiar un kilogram.
Plec de la Ion Hertea din ferma si fac un efort de imaginatie sa percep cum ar arata ferma lui daca ar putea face irigatii... Daca el ar putea creste productia de furaje...
Viorel PATRICHI