Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Discutiile s-au înfundat în Europa

Cultivarea organismelor modificate genetic ramane un subiect controversat. Daca în Europa se duc discutii privind cercetarea, adica prima veriga, în SUA, consumatorul, veriga finala, participa la vot, sa decida daca sa fie sau nu etichetate alimentele care contin OMG. Cei mai multi voteaza împotriva. Am trecut în revista scena dezbaterilor si deciziilor pe acest subiect.

Printr-o scrisoare deschisa, mai multe nume cunoscute din cercetarea agricola europeana cer politicienilor de la Bruxelles sa nu mai blocheze testarea organismelor modificate genetic.
Oamenii de stiinta acuza ca le sunt vandalizate culturile experimentale din camp, ca primesc amenintari... Tot ei atrag atentia ca Europa va pierde competitia pentru productia de hrana daca nu investeste în cercetarea OMG. Elita cercetatorilor cere pastrarea sau cresterea sumelor pentru cercetare, aprobarea testelor în camp si autorizarea prompta a varietatilor de OMG dovedite a fi sigure.
In Marea Britanie se fac teste pe o varietate de camelina modificata genetic care sa contina ulei omega 3.
Ca reactie, baronul Peter Melchett, militant pentru mancarea organica, atrage atentia cercetatorilor ca au cheltuit deja mai multe milioane de lire pe studiul OMG, dar ca nici o varietate nu e cultivata la nivel comercial.
Adevarul este ca, atunci cand spaniolii au batut cu pumnul în masa Comisiei Europene, cei de la Bruxelles au aprobat un porumb modificat genetic. El se cultiva si în prezent. Este mai degraba adevarat ca soiurile si hibrizii modificati genetic de catre americani nu raspund unor necesitati presante ale fermierilor europeni.
In ceea ce priveste soia modificata genetic, aceasta nu întalneste conditii pentru cultivare pe suprafete mari decat în Romania. Iar guvernul de la Bucuresti nu a avut interes în acest sens. Scrisoarea cercetatorilor vine în contextul în care parlamentarii europeni discuta pe marginea unui proiect de Directiva privind cultivarea OMG.

O noua "Directiva OMG" ar putea veni în ianuarie
Directiva noua, menita sa revizuiasca directiva 2001/18, da puterea de decizie privind cultivarea OMG fiecarui stat din Uniune. Textul legislativ este înca stufos si ambiguu. Sunt voci care spun ca e insuficient de clar si ar putea pune probleme statelor care refuza cultivarea OMG, daca vor fi atacate în instanta de companiile producatoare.
Alte semne de întrebare sunt ridicate de gestionarea problemelor care pot sa apara în zona de granita, între state care cultiva OMG si cele care nu cultiva. Textul Directivei s-a plimbat în ultimii ani între factorii de decizie din UE. Pe 11 noiembrie a fost pe ordinea de zi a comisiei pentru Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara din Parlamentul European. In ianuarie 2015 e programata sa ajunga la vot, în plen.

Barierele Chinei îngrijoreaza companiile americane
China, mare importator de porumb si soia americane, a refuzat în acest an cateva trasporturi cu porumb din SUA, pe motiv ca ar fi depistat urme ale unei varietati modificate genetic neaprobate de ei. Situatia da emotii fermierilor americani care nu vor fi foarte multumiti daca si alte vapoare sunt trimise înapoi.
Guvernul chinez e reticent nu atat la modificarile genetice, cat la importurile din SUA, cu preturi mici. Piata interna a Chinei este sufocata de stocuri mari de cereale cumparate de la producatorii interni, la preturi mai mari.
Nici consumatorii chinezi nu sunt fani ai alimentatiei cu OMG. China a încetinit mult procesul de autorizare a importurilor OMG.
Companiile americane nu vor sa piarda o piata uriasa, estimata la 1 miliard de dolari. Ele vor sa-i convinga pe chinezi ca nu au de ce sa se teama de modificatele genetic.
Anul viitor lanseaza o campanie de informare pe retele social media si deja s-au adresat jurnalistilor, profesorilor si altor formatori de opinie din China. Subiectul se va afla, foarte probabil, si pe agenda presedintelui Obama care se întalneste cu presedintele Chinei pe 11 noiembrie. China produce deja bumbac modificat genetic si importa soia modificata genetic, pentru cresterea suinelor.

Americanii din Oregon au respins "eticheta OMG", prin vot
În SUA, americanii din mai multe state au respins prin vot Masura 92, care prevede ca pe etichetele produselor alimentare sa se precizeze daca contin OMG. Ei nu vor sa stie...
La începutul acestei luni, si cetatenii din Oregon si Colorado au respins, la mustata, etichetarea. In Oregon, 49% au votat pentru iar 51% împotriva. A fost si o batalie a banilor de campanie. In Oregon s-au pus în joc sume uriase, neîntalnite la alte scrutinuri.
Sustinatorii etichetarii au dispus de 8 miloane de dolari, dar oponentii au avut 20 de milioane. Dezbaterea privind etichetarea nu s-a încheiat.

Veronica HUZA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!