Fermierii din Asociatia Holstein Ro nu mai par atrasi de proiectul testarii taurasilor de prasila. Mult mai profitabila ar fi testarea genomica a vitelelor, spune directorul executiv Ionut Lupu (foto). El a lansat proiectul de cooperare cu ANAFI, asociatia crescatorilor de vaci Holstein din Italia. Prin testarea genomica, fermierii vor putea sa-si multiplice mai rapid cele mai performante animale. Holstein Ro detine 300 de vaci candidate la titlul de mama de tauri. Proiectul va trebui aprobat de Adunarea generala a membrilor, în martie.

"Problema, în Europa, nu este sa obtii taurasi. Este important ca familia taurasului respectiv sa probeze ca da nastere la animale care sa aiba 2.500 index pedigree. In acel moment, trebuie sa ai spatiu pentru cazarea taurasului, un semtest sa recolteze materialul seminal.

Pentru fermieri, este mult mai important sa devina producatori de embrioni decat producatori de taurasi. Este mult mai important pentru tine sa stii ca, din ferma ta, se pot obtine animale cu index genomic foarte ridicat. Deocamdata, putem convinge maxim 4 fermieri sa faca acest lucru. Embrionii vor fi folositi în primul rand în propriile ferme, dar pentru export trebuie sa ai o echipa atestata la nivel european", sustine Ionut Lupu.
Avantajul testarii genomice este ca poti evalua zestrea genetica a vitelei în primele 6 luni de la fatare. Prin metoda conventionala, fermierul trebuie sa astepte trei lactatii, sa efectueze controlul oficial al performantelor si abia peste 5 ani va putea confirma calitatile vacii: el afla astfel doar 40% din bagajul genetic al animalului. Asta presupune timp si costuri suplimentare. Un test genomic în primele 6 luni costa 49 de euro.
"Prin testare genomica, se poate realiza tocmai aceasta crestere a valorii la aproximativ 70% din bagajul de informatii genetice în numai cateva saptamani de la fatare pentru a selecta un animal," spune directorul executiv.

Schimbarea programului de ameliorare
Prin urmare, crescatorul va sti daca vitica lui, de numai 6 luni, are un potential genetic superior sau nu, doar prin analiza genomica. Astfel, la 13-15 luni, cand face însamantarea artificiala, el are certitudinea din start daca ea va fi o mama de taur sau nu. Exista si probabilitatea de 30% sa fie o eroare. Dar daca fermierul are în ferma un pedigree cunoscut pe doua-trei generatii, deja stie ce va obtine.
"Asociatia va introduce numai vitele în analiza genomica. Avem crotaliile gata personalizate cu Holstein Ro, începem prelevarea probelor biologice. Toate probele de ADN se trimit la Cremona, la laborator", spune Ionut Lupu.
Sigur, ar mai fi problema spinoasa a programului de ameliorare existent, la care directorul executiv este decis sa renunte. Aici apar alte neîntelegeri cu fermierii. "Programul nostru nu cuprinde elementele de baza ale unui program de ameliorare. Dl Corneliu Draganescu este un producator de soft, care a gestionat foarte profesionist acest lucru. Ramane în continuare un specialist desavarsit, însa, în acest moment, lucrurile s-au schimbat. Pentru ca un program de ameliorare înglobeaza - si asta este mai mult problema asociatiei, decat a domnului Draganescu - în primul rand informatii despre clasificare, bonitare, pe care noi am facut-o cu invitati din afara.
Problema noastra mare este cine face bonitarea. Florin Dumitru, care coordoneaza activitatea de control oficial, merge foarte mult prin ferme si va face si bonitarea. A început sa se specializeze cu Corrado Zilotti, seful departamentului de bonitare de la ANAFI, urmeaza un program de formare. Florin Dumitru este inginer zootehnist. Va trebui sa mergem împreuna în Italia, el sa dea o serie de teste si, ulterior, va primi atestat si din partea ANARZ.
Toate elementele de control oficial se cuprind într-o formula globala de calcul, care are ca finalitate un index. Aceste animale sunt ierarhizate dupa un index pedigree PFT, dupa sistemul de evaluare italian", explica directorul executiv.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 10 din 11 martie 2015