Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Efectul irigatiilor în Spania

Spania este exemplul cel mai la îndemana cand vorbim de irigatii gravitationale. Pana acum au reusit sa amenajeze sisteme suficiente pentru 15% din suprafata agricola, adica 3,6 milioane de hectare.

Spre deosebire de noi, spaniolii folosesc bazine de retentie si canale pe care apa curge firesc, la vale. Ministerul Agriculturii continua sa investeasca în dezvoltarea retelei de irigatii. De pilda, în Catalonia, un nou proiect, pentru 68.500 de hectare, îsi asteapta ok-ul. Cel mai adesea sistemele acestea sunt construite cu bani europeni.
In Spania, se iriga cereale, livezi de maslini, de pomi fructiferi, vita de vie si legume. Faptul ca pot sa irige le-a schimbat strategia unora dintre fermieri. Au renuntat la cereale si au plantat pomi.

"Din 2010, datorita irigatiilor, am reconvertit cultura de cereale în livada. Rentabilitatea a crescut. Asta l-a determinat pe nepotul meu sa se stabileasca aici. In cativa ani, el îmi va urma", povesteste Salvador Huguet, un pomicultor din Catalonia.
Salvador s-a pregatit sa-si restructureze parcelele înainte de venirea apei, din 1998. Acum are o livada de piersici si nectarine de 40 ha. Vrea sa mai planteze înca 12 ha. Apa îl costa 12 eurocenti (0,54 lei)/m.c.
"E scump, dar cu 40 t/ha de fructe proaspete si cu cheltuieli tinute sub control, îti poti castiga existenta", spune fermierul spaniol.

Rezerve de 400 milioane de metri cubi
In satul lui Salvador, 75% dintre agricultori au plantat livezi. Inainte, peste tot erau cereale, dar, cu precipitatii de sub 400 mm/an, o duceau mai mult decat greu.

Exista o intreprindere care administreaza irigatiile. Apa vine din Pirinei. Este stocata în acumularea de la Rialb, cu o capacitate de 400 milioane metri cubi. Prin canalul Segarra Garrigues, lung de 84 km, sunt alimentate 105.000 ha. Pentru construirea acestui canal au fost cerute fonduri de la UE. Zonele destinate protectiei pasarilor au fost extinse la 41.500 ha. Irigatia a fost zonata, iar apa se consuma în functie de niste calcule. De exemplu, sunt zone în care se pot folosi 6.500 m.c./ha pentru livezi sau pentru porumb. Pentru alte cereale si pentru furaje se pot lua 3.500 m.c./ha. Pentru maslini si migdali se pot folosi doar 1.500 m.c./ha.

A ramas si o zona salbatica, de 13.000 ha, pentru conservarea biodiversitatii.
Lucrarea principala, în valoare de 444 milioane euro, a fost finantata de statul spaniol (50%) si o firma care a preluat distributia apei. Lucrarile secundare, în valoare de 1,069 miliarde euro, sunt efectuate de catre guvernul catalan si de firme de distribuitori.
Criza economica a încetinit dezvoltarea proiectului, dar 15.000 ha sunt deja irigate, iar suprafetele se vor mari.

Alexandru GRIGORIEV

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 2 din 20 ianuarie 2016

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!