Claudia si Marius Sari au facut o ferma de vaci la Cartisoara, satul lor natal din judetul Sibiu. Au ajuns la 75 de vaci, din care mulg 60. Interesant este faptul ca cei doi fermieri romani au un salariat, Alfredo Veltri, un inginer zootehnist din Italia.
Italianul este originar din Calabria, o regiune bantuita de seceta din sudul Italiei. La el în tara se manifesta tot felul de tendinte în zootehnie. El a lucrat 23 de ani într-o ferma de vaci cu lapte. "Un prieten a venit în locul meu la acea ferma. Dupa un an, au înlocuit vacile cu bivolite", spune Alfredo. Pentru mozzarella. Amintirile îl fac mai nostalgic. "E mai greu acolo. Noi ne luptam cu seceta. Irigam, dar costurile de productie sunt enorme din acest motiv. La silozul de porumb, costurile noastre sunt de 4-5 ori mai mari, decat în Romania. Aici a plouat anul acesta atat de mult, încat unii fermieri nu au putut sa semene."
Claudia Sari, sefa reala a fermei, accepta deciziile specialistului italian. Totul a pornit într-o gluma. In 2010, avea doar 10 vaci. Cand a venit Alfredo, a început sa cumpere si bivolite. Pentru ca tot el face si mozzarella. "Fara pasiune nu poti realiza nimic. Iar Alfredo este un pasionat. Ai nostri pleaca la lucru în afara. Noi de ce am fi mai prosti sa nu aducem specialisti de-acolo?", spune Claudia.
Are o sala de muls cu 6 posturi. Laptele îl vinde la dozatoare, la Brasov si la Sibiu, cu 2 lei litrul, iar din ce ramane face telemea.
Tehnologia cresterii vacilor
Vacile din rasa Baltata dau aici 21 de litri la o lactatie. Cand a venit Alfredo, cu sapte ani în urma, media pe lactatie era de 15 litri. "Mai trebuie lucrat, recunoaste italianul. Mai ales la furajare."
Lucerna este foarte putina la Cartisoara, pentru ca zona are terenuri foarte acide. Foloseste pentru furajare porumb siloz - de la 5 la 30 de kilograme pentru fiecare vaca pe zi. Vacile întarcate primesc mai putin - 10 kg. Taurasii la îngrasare primesc 12-15 kg.
Inginerul italian a cumparat recent pentru ferma din Cartisoara 15 juninci frumoase, din rasa Red Holstein, din Germania, de la un crescator de langa Hamburg. A costat 1.650 de euro o juninca. "Merita sa le vedeti. Animale performante. M-am dus singur sa le cumpar. Patroana a avut încredere", se înfoaie Alfredo. El zice ca vrea Holstein, iar Claudia Sari spune ca prefera sa-l lase pe italian sa hotarasca.
Metisari cu Angus si Limousin
Daca vaca este buna de lapte, Alfredo foloseste material sexat de la BVN Mures, Semex si de la Biagen Bistrita, pentru a obtine juninci de calitate. Vacile mai putin performante le insemineaza cu material seminal de la tauri pentru carne: Angus si Limousin. El considera ca ar fi rase cu performanta mai buna decat altele.
Claudia Sari a vandut Angus la abatorul din Botosani cu 5 lei kilogramul în viu. Abatorul nu face diferenta între Angus si Holstein. Plateste carcasa, nu calitatea.
Strategia de dezvoltare
Ferma are 300 de hectare de teren, din care jumatate este arabil. Vacile de lapte stau numai în grajd. Cele pentru carne si metisii stau vara pe pasune.
In grajdurile fermei sunt si 20 de bivolite, pe care le mulge de doua ori. Dau cam 5 litri de lapte pe zi. In prima perioada de lactatie, o bivolita poate ajunge aici la 10-11 litri de lapte, cu 6-7% grasime. Ele stau tot pe pasune.
Alfredo vrea ca ferma sa creasca la 120 de vaci cu lapte. Claudia nu-l contrazice: "Pai, daca vrea Alfredo, pot sa-l contrazic? Daca-i musai... Inginerul zootehnist are decizia, eu nu ma bag. "
Fabrica de mustar Sitemani
Claudia Sari se lauda si cu fabricuta ei de mustar de la Sibiu. Asa si-a facut relatii ca sa vanda si produsele din ferma. Face contracte cu fermieri din toata tara pentru samanta de mustar. Le plateste primavara. "Am pus la punct distributia, avem relatii cu Germania, Italia, Spania si Marea Britanie. Marca noastra este Mustardino. Samanta o iau din Romania, pentru ca este foarte buna. Facem si zacusca traditionala, pe care am botezat-o «Casa Sibiana». Si vinete congelate. "
Viorel PATRICHI
Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 23 din 15 iunie 2016
