"Am visat frumos", spune Viorel Ninulescu (foto), proprietarul unei ferme din Robanesti, cel mai mare producator de lapte din judetul Dolj, atunci cand îl întrebi de ce s-a legat la cap cu vacile de lapte. Mai ales ca a absolvit Facultatea de Automatica. Mulge 300 de vaci dintr-un total de 600. Acum, vrea sa-si orienteze afacerea spre o ferma de reproductie.

Mai precis, vrea sa vanda juninci. A pregatit un nucleu de vaci cu o genetica superioara în grajdurile lui de pe dealul Robanestilor, de langa Craiova. "Am vandut 100 de juninci la începutul anului dlui Capusan. Altfel nu rezistam. A fost o perioada crancena pentru noi. Pretul a scazut foarte mult la lapte, la carne si la animale vii. A intrat un procesator din Dolj în insolventa si e cumplit."
Viorel Ninulescu vrea o cooperare transparenta, previzibila între fermieri si autoritati. "Eu nu cunosc mecanismele de administrare a subventiilor. Mie mi-a placut cum se procedeaza în Franta. Ei lucreaza pe modele de ferma. De exemplu, ferma cu 100 de vaci poate sa aduca un profit X. Si fac un studiu de impact pentru a lua o decizie. La noi, autoritatile si fermierii nu au nici o legatura între ei. Nu exista comunicare între noi. Activitatea din agricultura si relatiile cu autoritatile trebuie sa se remarce prin predictibilitate. Noi am fost asigurati ca la 30 iunie se vor plati subventiile. A trecut si acel termen. Le-am promis furnizorilor, bancilor care-mi aprobasera esalonarea ca le dau banii, iar acum intram într-o perioada de frictiuni. Si nu e bine", regreta fermierul.

Un francez la nevoie te cunoaste
A cumparat ferma de la Ministerul Finantelor. Ferma veche a facut-o cu un consultant german de langa Sibiu. Saltelele de cauciuc si cusetele au fost aduse din Olanda. Pentru dejectii, grajdurile au fose la capat, cu pompe si cu separator. "Trebuie refacute silozurile, drumurile. Sunt investitii foarte mari."
Alaturi de el, statea Régis Lemaire (foto 2), un inginer agronom din Franta, care s-a naturalizat în Oltenia de zece ani. Crede ca noi suntem în doua lumi paralele si nu întelege mecanismele noastre. "In Franta, statul s-a împrumutat la banci ca sa dea 80% din subventiile fermierilor. Mai trebuie sa mai plateasca restul de 20% în septembrie", spune francezul. In urma cu doi ani, în Franta era 400 de euro tona de lapte. Un pret bun. Acum, pretul a scazut. A ramas un fel de cota A, care se plateste cu 320 de euro tona de lapte. Doar un milion de litri pe 12 luni, iar ce depaseste reprezinta cota B, care se plateste cu 200 de euro tona.

Un model economic
Viorel Ninulescu s-a nascut în 1970. Tatal lui era inginer zootehnist la IAS Bailesti. De copil, viitorul fermier mergea cu tata printre animale. A beneficiat de bani europeni prin SAPARD si FEADR. Creste vaci înca din 2007, dar, din 2010, s-a axat mai serios pe acest domeniu. "Poate sa-ti dea subventii de milioane de euro, daca nu-ti place sa stai printre vaci si sambata, si duminica, nu faci ferma. Am fost în SUA de cateva ori, dar cele mai interesante lectii le-am primit de la niste fermieri francezi. Au nutritionisti din SUA. Americanii au creat proceduri performante. Am vazut o ferma de 7.000 de vaci Holstein la muls în statul Washington. Ei spuneau ca într-o ferma de asemenea dimensiuni nu mai faci management pentru vaci, faci management pentru oameni. Vacile stateau libere, sub niste umbrare, unde erau fronturi de furajare betonate, fara grajd. Ne-au recomandat sa nu facem asa ceva acasa la noi. Erau fermieri la a treia generatie..."
Viorel Ninulescu nu si-a propus modelul industrial de ferma. "Urmam o alta cale. Avem 300 de vaci la muls. Modelul economic al fermei trebuie înteles bine. Fermierul ia subventie, dar ce are el de facut în ferma? Acest lucru nu intereseaza pe nimeni".

Daca statul nu intervine, zootehnia dispare
A devenit mai rentabil sa vinzi graul si porumbul, decat sa le folosesti la zootehnie, crede crescatorul. "Cei care au numai cultura mare au facut niste bani foarte simplu. Tentatia pentru zootehnie s-a redus în ultimii ani. Acum vin olandezi, germani care fac ferme mari aici, fiindca ei au o strategie din partea statului lor. La noi, daca se lasa totul la decizia crescatorilor, zootehnia dispare. Este munca foarte multa, exista riscuri pe care nu le întelegem."
A ajuns sa vanda laptele cu 0,95 lei/litru. "Am semnat un contract pentru Slovacia cu 240 de euro tona de lapte. Asta înseamna cam 1,85 lei. A început sa creasca cererea. Eu cred ca a crescut consumul în Bulgaria si în Grecia pentru sezonul estival. Laptele din sudul Romaniei pleaca spre Bulgaria."
Ninulescu reaminteste ca Asociatia Holstein.Ro a cerut la ANSVSA sa se faca vaccinul contra dermatozei si lucrurile nu se misca. Altfel, vor fi sacrificate ferme întregi daca se vor ivi unele focare si apar noi restrictii la export pentru vacile de carne.

Al doilea vis: branzeturile frantuzesti
Viorel Ninulescu vrea sa realizeze produse de ferma cu "o trasabilitate foarte buna": branzeturi frantuzesti. In acest scop, Régis Lemaire se va întoarce în Franta pentru a învata într-o fabrica de profil "pragmatismul francez". "Vrem sa crestem tineret pentru reproductie si, în functie de piata, putem sa stabilizam ferma la aproximativ 200 de vaci. Daca totul e facut foarte bine, vom rezista. Noi vrem sa facem o fabrica si un brand propriu pentru piata locala. Trebuie sa fie bine facut". Sigur, ar mai trebui o lege a produsului de ferma si nu exista semne ca se va adopta curand.
A lucrat cu genetica din import si a cumparat material seminal de top. Are o medie zilnica de 32 de litri pe vaca. "La noi, problema nu este media la care ajungi, ci constanta productiei. Caldurile foarte mari afecteaza serios productia de lapte. A scazut productia la o medie de 25 de litri pe zi. Cautam tauri mai tineri si, în aceasta toamna, trecem pe material seminal sexat".
El este primul fermier care a facut transfer de embrioni pe Angus. Nu a continuat programul fiindca nu are pasune. "Trebuie timp, teren si, mai ales, apa."

Instabilitatea induce neliniste
Politica imprevizibila din Romania le face frecvent zile fripte fermierilor. "Pentru ca fermierul sa produca, trebuie sa-i întelegi modelul de afacere si sa-l ajuti: în ce sa investeasca? Hatisul e mare si e greu de razbit. Nu se poate sa promovezi instabilitatea care induce neliniste", este de parere crescatorul din Robanesti.
Dar Viorel Ninulescu nu vrea sa dea impresia ca se lasa ceata peste fermierul roman. "Trebuie sa ramanem optimisti. Dupa noi, vin tineri care spun ca nu se poate face nimic. Nu e chiar asa. Trebuie sa razbim. E important pentru noi si pentru tonusul nostru."

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 34 din 14 septembrie 2016