Imediat dupa sarbatori, Ministerul Agriculturii a anuntat ca va acorda un sprijin consistent pentru cresterea porcilor si pentru cultivatorii de patlagele, domenii aflate în mare suferinta la noi. Pentru 200 de porci de cate minim 100 de kilograme fiecare, predati la abator, se vor acorda 10.000 de euro. Programul va dura 8 ani si va începe din 2017. Ajutorul de stat se va acorda prin directiile agricole judetene, nu prin APIA. Daca se va concretiza, acest ajutor va fi o gura de oxigen pentru crescatori.

"Se acorda ajutoare de minimis/ajutoare de stat a caror valoare totala/beneficiar/an este echivalentul în lei a 10.000 de euro pentru 200 de capete porci grasi, crescuti în exploatatia beneficiarului, de la care se obtine o productie de minimum 20 de tone carne, în urma sacrificarii în abatoare autorizate. Cuantumul unitar este echivalentul în lei a 50 euro/cap", se arata în proiectul de act normativ.
Pentru a beneficia de sprijin, crescatorul trebuie sa aiba minim 600 de porci si maxim 100.000. Fermele care au efective mai mari vor primi sprijin pentru maxim 100.000 de capete.

Conditii pentru acordarea sprijinului
Ajutorul de stat se acorda producatorilor de carne de porc, organizati ca persoane juridice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale si întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
- detin exploatatii înregistrate în Registrul National al Exploatatiilor, astfel cum e prevazut în Norma sanitara veterinara pentru implementarea procesului de identificare si înregistrare a porcilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 40/2010;
- au livrat si au clasificat porci grasi în abatoare autorizate, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor.

Notificam sau cerem aprobare de la Bruxelles?
Adrian Radulescu, fondarul cooperativei Muntenia, este convins ca efectul va fi extrem de pozitiv fiindca fermierii nu mai lucreaza în pierdere. "Ramane si forma de sprijin pentru bunastare, la care se adauga acesti bani pentru fiecare porc predat la abator. Etapa urmatoare va fi dedicata fermelor de reproductie. Pentru zonele defavorizate si pentru tinerii de pana la 40 de ani, sprijinul poate ajunge pana la 90% pe fonduri europene. Un aport individual de 10% pentru o ferma de scroafe este acceptabil".
Ioan Ladosi, presedintele Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc, asteapta clarificarea aspectelor tehnice. "Orice ajutor pentru crescatorul de porci din Romania este bine-venit. Speram ca fermierii vor reusi sa investeasca mai mult în dezvoltarea afacerii. Fiecare îsi face planuri. Este un sprijin corect pentru fermieri. Sa vedem cum se va proceda. Nu stim daca aceasta decizie trebuie notificata sau trebuie sa cerem aprobare de la Bruxelles."

Un mare castig pentru economie
Dimitrie Musca face un calcul simplu, despre cat de profitabil este sprijinul pentru economia noastra pe ansamblu. "In conditiile în care Romania a cumparat, în 2016, 230.000-250.000 tone de carne, care au costat 1.500 de euro pe tona, rezulta o cheltuiala de 360 de milioane de euro. Aceasta masura trebuia luata obligatoriu si de multi ani pentru ca noi nu producem valuta, dar ca sa cumparam carne, trebuie sa scoatem euro din tara. Noi producem pe lei romanesti. Avem oameni care pot creste porci, îi putem aduce si pe cei de-afara sa creasca porci, ca sa le dam de lucru. Am face o economie mare. Era singura solutie sa stopam importurile de carne din toata Uniunea Europeana. Nu este normal ca noi, cu 9-10 milioane hectare de pamant, sa importam carne de porc din tari care nu au porumb. Daca socotim la carnea pe care am importat-o, de 240.000 de tone, înseamna un milion de tone de porumb care nu mai pleaca afara si care primeste plusvaloare ca furaj pentru porci. De aceea, masura este extraordinar de binevenita."
Dimitrie Musca crede ca acesti bani ar putea stimula aparitia unor noi investitii în domeniu. "Eu populez acum o hala cu 820 de scroafe. Daca fermierul întelege ca vegetalul si zootehnia trebuie sa mearga împreuna, este mult mai bine pentru toata lumea de la noi. Acest ajutor este un început. In cele trei combinate de porci de la Iratos si de la Olari, eu leg reproductia de îngrasare. Am linie de rasa pura si porc pentru abatorizare. Fiecare crescator mai mare trebuie sa-si faca matca pentru ca purceii din import sunt tot mai scumpi. La complexul din Olari, am început cu ferma de scroafe".
Tinerii care primesc si sprijinul pentru bunastare, si acest program pe 8 ani au asigurati si banii de investitii. "Sigur ca uneori merge prost. Primavara trecuta, porcul era 5 lei/kg în carcasa. Aceasta carne trebuie sa mearga în magazinele de producator si de cartier, nu în supermarketuri. Trebuie sa înteleaga romanii ca este bine sa cumpere numai carne romaneasca. Dar majoritatea primarilor au concesionat hipermarketurilor cate un teren viran ca sa aduca produse din afara ca sa ne scoata valuta din tara", spune fermierul.

Un ajutor de minimis pe fuga
Achim Irimescu promitea, prin iunie 2016, ca va acorda pentru fiecare crescator mic un ajutor de 15.000 de euro. Era un ajutor de minimis. "S-a dat acest ajutor la sfarsitul lui noiembrie, cand a iesit ordinul respectiv", confirma Ioan Ladosi.
Din acei bani, fermierii puteau cumpara animale de prasila. Indiferent de dimensiunea fermei. Fermierii trebuiau sa se înscrie, sa contracteze si sa-si aduca animalele în cinci zile calendaristice. Foarte putini au reusit sa se încadreze în cele cinci zile. Din ce am înteles, se încheia perioada la sfarsitul lui decembrie. Daca o faceau în august, cum au tot promis, era cu totul altceva. Cand comanzi animale de prasila, nu ceri piese auto, care stau pe raft. Ideea a fost buna, dar implementarea s-a dovedit dezastruoasa. Au accesat doar vreo 5-6 fermieri. Crescatorii au planuri si asteapta lucruri concrete privind transformarea masurii 215 în masura 14. Masura 215 se încheie oficial pe data de 15 iulie 2017. Despre masura 14 nu se stie nimic, este o pagina goala", spune Ladosi.

Am uitat iar de reproductie?
"Noi am insistat mereu sa se încurajeze investitiile în ferme de reproductie pentru ca, daca le avem, nu mai cumparam purcei din afara cu 70 de euro. Daca am avea suficiente capacitati de reproductie, teoretic, am putea sa devenim independenti de importuri la carnea de porc", crede Ioan Ladosi.
Maria Ichim are o ferma de tip Muntenia, cu 2.000 de porci pe serie, la Tisita, judetul Vrancea. "Daca se va materializa, masura va fi excelenta. Dar noi înca asteptam subventiile pe anul trecut si nu s-a aprobat nici bugetul. Am putea face niste investitii. Ghidul existent nu ne acorda înca acei 90% sprijin pentru fermele de scroafe. Noi am vrea sa facem prin asociatia de producatori. Vrem sa mai modernizam ferma, utilajele, dar asteptam ghidul. Am tot rostogolit creditele ca sa ajungem pana aici. Purceii de import au ajuns la 75 de euro. DSV nu permite sa populam hala esalonat. Totul plin, totul gol! Asa scrie pe autorizatie. In tara nu gasim nicaieri sa cumparam 2.000 de purcei odata".
Peste 8 ani, cand acest program generos se va încheia, cresterea porcului va fi tot în suferinta daca nu investim în ferme de reproductie.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 7 din 22 februarie 2017