Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Se pot îmblanzi riscurile în PAC 2020?

Ministrii Agriculturii din întreaga UE s-au întalnit saptamana trecuta la Tallinn, Estonia, pentru o discutie informala despre viitorul PAC. Temele abordate au fost gestiunea riscurilor si viitorul subventiilor. Nici unul dintre vorbitori nu a avansat idei noi.

În contextul în care instabilitatea pietelor si frecventa evenimentelor climatice fac din agricultura un domeniu din ce în ce mai riscant, presedintia estoniana a consiliului Uniunii Europene le-a propus ministrilor Agriculturii sa se gandeasca cum ar trebui îmbunatatite instrumentele de gestiune a riscurilor. Romania a fost reprezentata de Achim Irimescu si de secretarul de stat Alexandru Potor.
Ministrii au primit din timp trei întrebari la care sa se gandeasca. Prima era legata de "libertatea fermierului" în actualul PAC. Si-au recunoscut fermierii responsabilitatea în ceea ce priveste managementul riscurilor? Le-a furnizat PAC instrumentele necesare pentru managementul riscurilor?

La aceasta întrebare, fiecare stat stie raspunsul sau. Legat de Romania, s-a pus în discutie de ce fermierii nu folosesc fondul mutual, unul dintre principalele instrumente pentru combaterea riscurilor...
Reprezentantii Romaniei au aratat ca platile directe constituie o plasa de siguranta pentru fermieri si ca trebuie pastrate. Mai mult, sunt singurul instrument care îi ajuta pe fermieri în caz de criza. Altfel, ajutorul de criza vine de cele mai multe ori cu întarziere, dupa ce unii intra în faliment. Deci tot subventiile sunt cel mai sigur ajutor pentru gestiunea riscurilor.

A doua întrebare a fost legata de rezerva de criza. Trebuie ea crescuta sau nu? Aici opiniile au fost divergente. Statele nordice spun ca nu e nevoie de nici un fel de rezerva de criza. Altii, printre care s-a aflat si Romania, au spus ca sunt de acord cu suplimentarea sumelor pentru rezerva de criza, doar daca banii nu se iau de la plati directe, asa cum se întampla acum.

A treia întrebare a fost legata de subventii. Considerati ca platile directe sunt un instrument de management al riscurilor? Ar trebui ca o parte a platilor directe sa fie directionata catre un fond de management al riscurilor? Ar trebui sa fie voluntar sau obligatoriu pentru fermieri? Raspunsurile au fost, ca întotdeauna, împartite. Reprezentantii Romaniei au fost împotriva ideii de a se taia bani din subventii pentru constituirea unui fond de gestiune a riscurilor. Dar au sustinut ideea unor instrumente de stabilizare a veniturilor.

La final, nu se poate spune ca problema gestiunii riscurilor a fost clarificata la Tallinn. Comisarul european Phil Hogan a lasat sa se înteleaga ca viitorul PAC nu va aduce schimbari majore. "Ideea viitorului PAC este sa îmbunatatim instrumentele existente: va fi o evolutie mai mult decat o revolutie", a punctat comisarul. Dar discutiile despre PAC raman deschise.

Veronica HUZA

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!