Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Tarile cu bani cumpara terenuri agricole de la saraci

China, Coreea de Sud, Japonia, Arabia Saudita sau Kuweit baga tot mai multi bani in terenuri agricole din afara tarilor lor. Guvernele care nu au suficiente resurse alimentare sunt tot mai interesate sa cumpere sau sa arendeze pe termen lung intinderi importante de teren agricol in incercarea de a satisface cererea interna de alimente.

Se estimeaza ca in ultimii cinci ani, in lume, s-au vandut intre 15 si 20 de milioane de hectare de teren arabil. Cat suprafata agricola a Frantei, scrie The Guardian.
Economiile emergente par tot mai interesate de terenul agricol, dat fiind faptul ca preturile pentru produsele agricole de baza au atins cote de maxim istoric, punand in pericol securitatea alimentara a multor tari suprapopulate.
Mari corporatii multinationale, comerciantii-gigant de produse agricole sau banci, fonduri de investitii si de pensii vad plasamentele pe termen lung in terenuri agricole in strainatate ca o alternativa demna de luat in seama. Banca Mondiala, care a sustinut pana acum arendarea terenurilor catre investitori straini, incurajeaza acum tarile sa impuna reglementari mai stricte pentru a nu isi pune in pericol securitatea alimentara.
Banca Mondiala considera ca intre investitiile in agricultura care pot sustine economiile sarace si investitiile speculative exista o linie de demarcatie destul de vaga.
“Atunci cand se fac corect, investitiile de mari dimensiuni in agricultura pot genera oportunitati pentru economiile sarace. Totusi, magnitudinea si natura speculativa a unora dintre aceste tranzactii pot fi ingrijoratoare”, se arata intr-un raport al BM.

“Acum doi ani erau anuntate tranzactii internationale pentru 45 de milioane ha, in conditiile in care, inainte de 2008, aveau loc tranzactii pentru 4 milioane ha pe an”, scrie cotidianul britanic Financial Times.
Externalizarea sectorului agricol este vazuta ca o solutie pentru asigurarea securitatii alimentare pentru multe dintre economiile dependente de importurile de alimente, cum ar fi unele dintre tarile din Orientul Mijlociu, China sau Coreea de Sud.
Acum, cele mai mari investitii in strainatate, in agricultura, sunt in emisfera sudica. In general, marii cumparatori se orienteaza catre tarile care dispun de teren agricol de calitate, dar care nu au puterea financiara sa cultive performant aceste terenuri.
In Africa, investitorii s-au orientat catre regiunea sub-sahariana, puternic afectata in ultimele decenii de ceea ce analistii au numit “criza statelor esuate”. Investitorii vad oportunitati in tari precum: Congo, Ghana, Madagascar sau Etiopia.
In America Latina, Columbia, Paraguay si chiar Brazilia sau Argentina se arata dispuse sa renunte la mari intinderi de teren.
In Asia, investitorii s-au concentrat catre Laos, Indonezia, Filipine sau Vietnam.
In Europa, in cautarea marilor intinderi de teren agricol de calitate, investitorii s-au indreptat catre Rusia, Ucraina, Bulgaria, Lituania, Romania si Moldova.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!