Tamash Nagy Istvan, membru în Consiliul director al Asociatiei Aberdeen Angus, are doua ferme în judetul Mures - una de Angus Negru, cealalta de Angus Rosu. In total, 600 de exemplare. Impreuna cu alti 8 crescatori de vaci din aceeasi rasa, el a pus bazele Cooperativei Angus Transcarpatia. Obiectivul lor este sa vanda animale si sa cumpere inputuri împreuna pentru a obtine un pret optim.

Fost secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Tamash Nagy Istvan a fost, împreuna cu cei 8 parteneri, la Forumul mondial al crescatorilor de vaci Angus, care a avut loc anul trecut în Scotia. Despre acel eveniment am scris la timpul lui. Este o întalnire care se tine doar o data la patru ani si are drept scop tranzactiile de animale.
"Am vrut sa le vedem secretele la ei acasa. Putem concura cu ei linistit.
Ne-am deschis mintile. Si atunci, de ce sa nu facem o cooperativa, sa angajam un specialist care sa ne valorifice munca? Stabilim conditiile de furajare si de calitate, dupa care nu mai vindem 60 de tauri, vindem 250 sau 300, adica 5 tiruri în septembrie. Obtinem ceva bani în plus. In martie, vindem iar. Cumparam vaccin pentru 1000 de vaci. Au aderat 9 ferme mari în prima faza, la care se vor alatura si ferme mici", povesteste Tamash Nagy Istvan.

Standarde pentru aderare
Documentele au fost depuse la notariat deja si cooperativa se va numi Angus Transcarpatia. Alaturi de Nagy Istvan au fondat cooperativa fermele Sedomar a lui Sever Popa din jud. Arges, Red Angus din Plugoava, jud. Caras-Severin, Angus House Farm din Iclod, jud. Cluj, detinuta de Mihai si Bogdan Veres.
"Pana la urma s-ar putea sa fim 11 membri fondatori. Avem un regulament de aderare, cu niste standarde clare. Am stabilit niste conditii de crestere, standarde sanitar-veterinare, de furajare, de calitate", spune Nagy Istvan.

Abatorizarea se va face cu prestatori de servicii. "In prima faza, cooperativa va vinde animale vii pentru abatorizare si pentru reproductie. Prin cooperativa, se strang, de exemplu, 100 de juninci, punem adaosul de 10% pentru cooperativa si vindem unui client care vrea sa-si faca ferma. Etapa a doua, dupa ce angajam personalul tehnic, va fi valorificarea carcasei. Facem un parteneriat cu un abator pentru un anumit numar de carcase. Abatorul ar trebui sa functioneze zi de zi. Prestarea de la abator ne costa 180-200 de lei pentru un animal. Deci nu merita sa investim într-un abator nou, unde sa taie cooperativa de 5 ori pe an. Specialistii, mentenanta trebuie platite luna de luna. Nu renteaza un abator pentru cooperativa. Factura de curent e foarte mare. Un macelar nu sta la abator sub 4000 de lei pe luna. Este provocarea mea catre fermieri si ei au acceptat."

Trebuie subventionata tehnologia
L-am întalnit pe Tamash Nagy Istvan la Agraria, unde vine de 15 ani. "Noi am venit aici sa aratam ca avem genetica de nivel mondial. Am adus animale la vanzare pentru cei care vor sa-si faca ferme. Putem vedea inputurile din zootehnie, noutati, adapatoare care nu îngheata, hranitoare pentru vitei. Fermierii se documenteaza mereu. Agraria înseamna sarbatoare, acumulare de cunostinte, un ecograf al zootehniei romanesti, unde se ia pulsul zootehniei noastre".

Tamash Nagy Istvan a absolvit Facultatea de Medicina Veterinara din Cluj si venea la targul care se tinea pe-atunci într-o parcare înca de cand era student. Acum Agraria a ajuns un targ evident international. A adus 8 capete la acest targ din cele doua ferme proprii de Black Angus si de Red Angus. "Partea de zootehnie a targului este frumos reprezentata. Impreuna cu DLG, cu Aberdeen Angus si cu Asociatia de Baltata, am semnat un parteneriat, prin care DLG devine partenerul nostru principal. Aceste animale dau targului o diversitate extraordinara."

In cele doua ferme distincte, are un efectiv total de 600 de capete. Genetica din ferma Black Angus provine din Scotia, iar ferma Red Angus are infuzie de tauri din Canada si Australia. A adus la targ un taur dintr-o renumita linie genetica din Australia. "Nu-l vand. L-am cumparat foarte scump si este unul din pilonii fermei. Am mizat pe genetica de calitate si am castigat. Clientii mei apreciaza ca este mai bine sa dea cu 100 de euro mai mult ca sa cumpere un animal valoros. De la mine nu a plecat niciun îngrijitor. E foarte greu sa faci echipa. Cine a vrut sa creasca vaci de carne a avut numai de castigat", crede Tamash Nagy Istvan.

El sustine ca fermele ar fi fost sustenabile si fara subventie. Insa crescatorul nu poate finanta noua tehnologie, care e foarte scumpa. "Acest sprijin trebuie reinvestit, altfel ramai învins. Dupa cum spunea G.K. Constantinescu în 1930, daca ne pierdem în empirism, ramanem învinsi. Nu putem sa-i concuram pe vestici cu furca si cu lopata. «Rasa, masa, casa», spunea profesorul".

Optimizarea costurilor din ferma
Sustine ca se mentine înca o cerere importanta pentru prasila si alta pentru productia de carne. Inca de pe cand era director general la ANARZ, cerea sa se faca distinctie între ferma comerciala si ferma de elita pentru reproductie. "Facem genetica premium cu 10-15% din efective, dar majoritatea animalelor merg la productia de carne. Piata de carne are anumite standarde. Avem nevoie mare de dezvoltare. Exista pasuni, putem produce o parte din fibroase. Cerealele le putem lua de la fermierii din sud. De ce sa investesc eu în tractoare, semanatori, combine performante? Cu acei bani îmi asigur concentratele pe urmatorii 20 de ani. Si atunci prefer sa dau banii pe o motocositoare performanta, balotiera, grebla etc. ca sa fac furaje. Optimizarea costurilor este foarte importanta pentru ca ferma sa devina eficienta. Subventiile trebuie re-investite în tehnologii noi si în genetica", crede fostul secretar de stat.

Fermele mici nu pot închide cercul
Ajungand la peste 30.000 de exemplare, rasa Angus are baza genetica asigurata în Romania. Desi e înca foarte tanar, si-a construit propria viziune asupra zootehniei, în general, si asupra vacii specializate pentru carne în tara noastra, în special. De aceea, cere subventionarea performantei, nu a efectivului. "Trebuie sa gandim strategii de dezvoltare a acestei baze genetice si de abatorizare a animalelor. Subventionarea sa se faca nu pe individ, ci dupa calitatea carcasei. Fermierul creste animalele, le îngrasa daca poate sau le da la îngrasatorie. Nu poti sa închizi circuitul la ferma mica. Nu merita sa fac abator pentru doua ferme. Abatorizez în alta parte si vand carcasa. ".

Produs de nisa pentru ferma de familie
Este convins ca prestigiul unui crescator de Angus se construieste în timp, prin seriozitate si corectitudine. "Intr-o ferma pentru reproductie ai voie sa vinzi numai animale care respecta standardele de rasa. Chiar daca vine un necunoscut si cere 20 de juninci si tu ai doar 15, da-i doar 15 pentru ca, daca îi dai 20, din care 5 sunt minus variante, te compromiti. Numai asa vei castiga renume. Vreau sa comercializez carne. Am un proiect pentru un lant integrat pentru fermele noastre. Putem produce 250-300 de animale pe an, la care sa adaugam achizitii de la mici fermieri. Astfel încat sa avem saptamanal 5 animale la abatorizare, pe care o familie poate s-o duca la capat cu o unitate de procesare, unde sa punem foarte mare pret pe calitate la un produs natural. Consumatorii vor putea sa vina si sa vada cum crestem noi animalele. Vom avea un grup de clienti si le vom livra acasa, la restaurant, la evenimente etc. Va fi un produs de nisa pentru ferma de familie", ne asigura Tomy.

Ne trebuie ferme de reproductie
Ameliorarea este varful piramidei si nu trebuie sa depaseasca 20-30% din efective. Strategia 2020 trebuie sa se bazeze pe fermele de elita, care produc genetica, de unde se întorc animale în fermele de productie. "Nu trebuie ferme mari de elita. Progresul genetic nu este direct proportional cu numarul fermelor de elita. Daca 20% din ferme produc prasila, ele vor putea asigura matca. Producem lapte si luam juninci din fermele de reproductie, de elita. Trebuie sustinute fermele de elita. Legam matca de glie, valorificam cerealele. Iar pe reproductie venim cu reconversia cerealelor catre îngrasatorie. Nu mai exportam subventie cu vitei de 300 de kilograme. Facem carcasa si vindem produs finit".
Fermele lui fac inseminare. A adus material seminal de la taurul Tiger din Germania. Vrea sa spele embrioni la propriile vaci. Vacile lui s-au aclimatizat foarte bine aici. "Trebuie sa perpetuam viteii de la acele mame care s-au adaptat aici. Taurul cel mai bun din Germania nu ofera certitudinea ca va transmite aceleasi însusiri pentru urmasele din Romania. Mediul, conditiile pedo-climatice si de exploatare sunt foarte importante. Sa facem testare paralela si ne vom convinge. Poate ca un anumit taur are o gena care predispune la valorificarea mai buna a unui amestec de ierburi din Romania decat din Bavaria. Testarea în conditii pedo-climatice este esentiala. De aceea, trebuie sa testam taurasi proprii".

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 18 din 9 mai 2018