Adunarea Generala a Federatiei Nationale Cartoful a ales un nou Consiliu de Administratie. Acesta are 15 membri: Romulus Oprea, Peter Kiss-Bartha, Mihail Mucsi, Jozsef Szocs, Laszlo Peter (toti din judetul Covasna), Mircea Costinas, Sorin Manoiu, Gabriel Ungureanu, Cleonic Sucaciu (din judetul Brasov), Viorel Alistar (judetul Bacau), Cosmin Mirica (judetul Dambovita), Keresztes Vicentiu, Adalbert Ferencz (judetul Harghita).
Mai sunt membri ai Consiliului Sorin Claudian Chiru, directorul general INCDCSZ Brasov, si Luiza Mike, directorul SCDC Targu Secuiesc.
În functia de presedinte al Federatiei a fost ales Romulus Oprea, iar Cleonic Sucaciu si Cosmin Mirica au fost alesi vicepresedinti.
Noua conducere a Federatiei îsi manifesta clar intentia de continuitate în eforturile de sustinere a culturii cartofului si a cultivatorilor de cartof.
Cultura de cartof este, la noi, în cadere libera. Suprafetele au scazut dramatic în ultimii 10 ani din cauza lipsei de rentabilitate si a riscurilor pe care si le asuma cultivatorul. Producatorii nostri de cartof nu se afla pe picior de egalitate cu fermierii europeni. Competitia pe piata este de multe ori de-a dreptul neloiala. Dar securitatea alimentara a tarii impune adoptarea unor politici de protejare pe termen lung a acestei culturi aflata în evident pericol de abandon.
Cartoful pentru samanta aproape a disparut din tara. Sprijinul cuplat oferit în ultimii ani de MADR a oprit disparitia totala a acestei culturi, ramasa astazi la 500 ha anual, în conditiile în care am avea nevoie de minimum 4 000 ha. Simpla depistare a unei boli de carantina ar face uitata aceasta cultura.
Suprafata alocata cartofului pentru industrializare, datorita masurilor de sprijin, a crescut de la 1400 ha în 2015 la 2400 ha în 2018. Suprafata totusi mica, raportata la potentialul Romaniei.
Suprafata totala cultivata cu cartof înregistrata la APIA în 2017 este sub 35.000 ha! In schimb, suntem invadati de marfa din strainatate, marfa care este de obicei de o calitate inferioara, uneori chiar periculoasa atat din punctul de vedere al consumului, cat si din cauza riscului de infestare cu boli sau daunatori de carantina fitosanitara.
Elaborarea unui Program National de revigorare a culturii cartofului trebuie facuta cat mai repede prin implicarea directa a Guvernului, a Institutului de Cercetare de la Brasov si a statiunilor de cercetare. Este necesara acordarea unui ajutor de minimis la cartoful de consum, atat la cel timpuriu, cat si la cel de consum pentru toamna-iarna.