Lumea îl stie pe Barna Tánczos pentru functiile sale publice (fost presedinte ADS, fost secretar de stat, senator). Putini stiu ca, joia, dupa ce se întoarce acasa, la Sancraieni, în Harghita, pune pe umeras hainele de politician si îsi ia blugii si ghetele, cu care merge în grajd. De 10 ani, Barna Tánczos este si crescator de vaci Limousine. Au o ferma de familie pe numele sotiei doar pentru ca o lege ipocrita le interzice celor cu functii publice sa aiba si afaceri.

L-am vizitat pe Barna Tánczos la el acasa, printre animale, si am descoperit ca, desi e fermier de week-end, stie totul despre vacile sale. Este deopotriva fermier si politician.
"Cand sunt acasa, nu trece zi sa nu trec pe la ferma. Sunt zile în care stau 2-3 ore, depinde de timpul pe care îl am la dispozitie. Eu zic ca se împaca cele doua lucruri si chiar recomand tuturor politicienilor care se ocupa de zona agricola sa experimenteze, indiferent daca au acasa o sera, o plantatie de nuci, niste vaci de carne, de lapte, oi, porci, orice. Pentru ca, daca se întalnesc zi de zi cu problemele fermierilor, vad cu alti ochi activitatea ministeriala sau parlamentara. In Austria, de exemplu, în anumite zone, este imposibil sa ajungi politician daca nu ai o ferma".

Fermierul-politician nu are pregatire agricola, însa asta nu l-a tinut departe de reusita. "Eu de multe ori spun ca sunt taran neinstruit, pentru ca nu am pregatire agricola; am pregatire economica, dar activitatea mi-a placut tot timpul si, dintr-o ambitie, am vrut sa deschid o mica afacere în domeniul agricol, care încet-încet a crescut. Nu poti sa faci performanta în agricultura de azi pe maine, doar daca esti consecvent si faci planuri pe termen lung. Este un mesaj si pentru cei care vad în agricultura doar lanurile de porumb sau cirezile de vaci sau turmele de oi. In spatele lanurilor sau animalelor este foarte multa munca."

Desi la o prima vedere pare antagonica, imaginea elegantului om politic Barna Tánczos seamana cu cea a fermierului care da furaje la vaci cu furca.
Recunoaste ca nu conduce tractorul prea des. "Aduc o remorca de grau, aduc o remorca de baloti. Foarte rar conduc tractorul, îmi place mai mult sa aranjez prin ferma."
De problemele administrative nu se ocupa deloc. Sotia este administratorul societatii, iar partea administrativa este exclusiv în sarcina sa.
Nu au un inginer zootehnist care sa îi ajute, dar mizeaza pe angajati permanenti, care locuiesc în ferma. "Eu sunt inginerul, încerc sa citesc, sa ma informez despre modul cum se face selectia ori îngrasarea. Sunt multe probleme pe care le discut cu medicul. Eu trebuie sa înteleg ce îmi spune. Avem si angajati priceputi. Unii lucreaza de 7 ani la noi. Avem o familie care locuieste în ferma. Am 3 angajati fara de care nu as fi putut fi de luni pana joi politician si de joi pana duminica fermier. Am reusit sa evitam fluctuatia de personal, care este o problema mare azi în agricultura. "
Barna Tánczos mizeaza mult pe un medic veterinar care la primul apel telefonic vine si îl ajuta. "Si medicul de circumscriptie vine. Chiar sunt prietenii mei din copilarie. Amandoi sunt profesionisti si m-au ajutat sa stabilizez efectivul. Am avut la început probleme cu mortalitatile, cu aclimatizarea, pana am ajuns la o formula de furajare."

Spune ca au ales rasa Limousine la sfatul prietenilor. "Am avut cativa prieteni din Oradea care erau fani Limousine si mi-au recomandat. Nu am regretat niciodata, nu am fost tentat sa o schimb. Rasa se preteaza foarte bine zonei, chiar daca zona Ciucului este rece. Rezista bine si iarna, la minus 25 grade. Viteii care se nasc în cele mai reci luni sunt cei mai buni. "
Unele vaci sunt înscrise în registrul genealogic, altele nu. "Pentru ca prietenii mi-au zis sa cumpar vaca, nu hartie. Acum regret ca nu sunt toate cu certificat de origine. Nu se gandea nimeni atunci cand le-am luat la forme de sprijin pe certificatul de origine. Vaca cu hartie mananca la fel, dar are istoric. Are alta valoare, altfel se poate vinde."

Vacile de carne îi permit sa fie si om politic
Ferma familiei Tánczos a pornit acum 10 ani, cu 40 de juninci negestante aduse din Franta. Acum au 80 de vaci, plus junincile si taurasii, care raman la îngrasat an de an. Deci, totalul ajunge undeva spre 200 de capete. "Am început deja sa experimentam si îngrasarea intensiva. Este o rasa care da rezultate foarte bune, atat la valorificarea pasunilor, cat si la îngrasarea intensiva".
Spune ca a ales vacile de carne pentru ca sunt cele care îi permit sa fie si om politic. "Daca as fi doar fermier si nu as avea alta activitate, probabil ca as avea si vaci de lapte. Dar nu am alta optiune decat vaca de carne. Este mai putin exigenta fata de mine si e mai simplu de coordonat de la distanta."
Inseminarea se face doar natural, pe pasune, pe sistem de harem, niciodata înseminare artificiala. "Este si complicata si nu prea se practica la vacile de carne."
Anul trecut, a adus din Franta juninci gestante, care s-au acomodat foarte prost. "Aclimatizarea pereche cu fatarea nu da rezultate bune. Au aratat foarte bine pana au fatat. Acum sunt slabe, au pierdut în greutate, nu ne dam seama ce au."
Legat de pretul de achizitie, au o nemultumire. "Sunt foarte scumpe, mai ales în perioada în care Guvernul, fara o pregatire prealabila, anunta un program de minimis. Daca ar fi un program anual, de consistenta si o predictibilitate, nu ar influenta atat de mult pretul junincilor. Este undeva la 2.500-2.800 euro, depinde de ferma si asociatia de unde se cumpara."
Vacile sunt scoase la pasunat în jurul datei de 15 mai. Viteii nu sunt lasati mai mult de luna septembrie, pentru ca vin noptile foarte reci. Vacile stau pana la sfarsitul lunii noiembrie. "Dar suplimentam hrana, pentru ca deja iarba este de foarte proasta calitate dupa octombrie. Dar la vacile de carne asta e procedura, sa stea cat mai mult afara. Noptile sunt foarte reci, dupa 15 august deja coboara la 7-8 grade."

Nu mai exista pamant pentru extindere
Familia Tánczos nu are propria pasune, ci se foloseste de una a composesoratului. "Este o forma de a trai la noi. Cred ca este o forma de proprietate buna, pentru ca aici a rezistat veacuri întregi, iar în continuare ofera fermierilor posibilitate de a creste animalele."
Lucreaza însa 75 de hectare. Reprezinta baza furajera, cu silozul de porumb, lucerna si fanul traditional.
Barna Tánczos sustine ca Ie-ar placea sa-si mareasca efectivul de vaci, însa asta ar însemna sa lucreze si mai mult teren. Pe care nu îl au.  "Nu mai avem unde sa ne extindem, nu avem pasune, nu avem posibilitatea de a lua mai mult teren. Se poate creste capacitarea fermei pe exploatare intensiva si asta e ceea ce vrem sa facem în viitor. Sa crestem capacitatea de îngrasare. Sa nu mai vindem la 200-300 kg, ci la 600-700 kg. Sa facem si sacrificarea."
L-am întrebat pe Barna Tánczos care sunt, din punctul sau de vedere, provocarile unei ferme de vaci de carne. "Raspunsul cel mai simplu ar fi valorificarea. Dar si pana acolo sunt foarte multe etape care trebuie bifate si peste care trebuie sa treci cu bine. Incepand de la fatari, mortalitatea dupa fatare, probleme caracteristice zonei, bolile, grija sau (ne)implicarea din partea personalului, pentru ca ai nevoie de oameni implicati ca sa te avertizeze cand sunt probleme."
Barna Tánczos ia în calcul integrarea afacerii familiei, de aceea si-ar dori sa construiasca propria unitate de abatorizare si chiar si o linie de procesare.
"Am avut o perioada de 3-4 ani cand am avut un punct de sacrificare în zona. Sacrificam acolo si vindeam la restaurante. In momentul de fata avem în plan sa ne construim propria unitate de abatorizare si o mica unitate de procesare. In rest, multe dintre animale fiind cu certificat de origine, am vandut pentru prasila. Am vandut si juninci, si taurasi pentru reproductie."
Fermierul-politician povesteste ca sunt situatii cand viteii pleaca din ferma la 7-8 luni; sunt si situatii cand taurii raman în ferma pana la 700-800 kg. "Depinde ce cere piata. Vindem si tauri de repoductie si juninci, am vandut si vaci reforma. Incercam sa fim flexibili. Problema cea mai mare este ca, în comparatie cu tarile vecine, preturile sunt mai mici. Piata din Turcia este o destinatie pentru vacile de carne. Multe tari din UE exporta spre Turcia. De la noi însa nu am reusit sa trimitem acolo. Ar fi o zona interesanta. Ungurii vand la 3-3,10 euro taurasii de 250-300 kg. La noi ar fi mana cereasca daca am reusi sa vindem la aceste preturi."

Vitelul secuiesc, mandria lui de fermier
Acum, în ferma sunt 17 taurasi la îngrasat. Au unul care a crescut 2 kg/zi.
"De la 1kg/zi în sus deja e un spor bun. Anul acesta a fost primul în care am încercat o furajare profesionista, cum se zice «ca la carte», cu premixuri. Am cumparat o moara second hand care merge extraodinar de bine. S-a vazut o diferenta de la cer la pamant. Reteta a facut-o firma care
ne-a adus premixul. A facut o reteta cu porumb, orz si grau, completata cu vitamine si cu ce au mai recomandat ei. Zi de zi, taurasii la îngrasat primesc aceeasi combinatie de furaje. Pe timp de iarna, avem o remorca de furajare din acest an cu care completam."
Mandria cea mai mare este ca în ferma sa a fost fatat vitelusul secuiesc, cu luna si soarele pe frunte. Spune ca nu îl va vinde si nici nu-l va taia vreodata.

Model de ferma de familie
Barna Tánczos este unul dintre cei mai mari sustinatori si promotori ai fermei de familie. Sustine ca modelul fermei familiei sale este potrivit pentru o familie care vrea sa traiasca din agricultura.
"Pentru o ferma de vaci de carne este nevoie de un efectiv mai mare decat în cazul vacilor de lapte. Pentru ca a produce lapte înseamna venituri zilnice si per ansamblu venituri mai mari pe cap de vaca în ferma. Dar eu sunt convins ca daca activitatea este organizata destul de bine, nici macar profesionist nu spun, dintr-o ferma cu 50 de vaci de lapte sau 75-100 vaci de carne se poate trai confortabil. Trebuie sa ai teren pentru furajare în timpul iernii. Cu furaje cumparate, nu se poate. La un efectiv asa de mare ai nevoie si de lucerna, si de porumb siloz. Ceea ce vad la noi în zona este ca foarte multe familii, dupa 8 ore de munca la o firma, mai au timp sa faca si agricultura si chiar întretin 10-20 capete, ca sa-si completeze veniturile. Este modelul austriac. Eu cred ca este unul sustenabil. Singurul lucru care merge mai prost decat la austrici este nivelul de pregatire si perfomanta al acestor ferme familiale. Trebuie sa ai aproape aceeasi eficienta ca la o ferma mare. Ceea ce e mai greu de realizat la o ferma mica, dar nu imposibil".
Atunci, de ce nu avem mai multe ferme de familie?


Alina BARDAS