Viorel PATRICHI

Aurel Placinschi din Tiganasi, judetul Iasi, are una dintre cele mai performante ferme de vaci din toata Moldova. Cantarit, cum este in toate, fermierul ne-a spus ca nu isi propune o exploatare excesiva a animalelor pe termen scurt, caci ar putea provoca pierderi.

Cu alte cuvinte, crescatorul trebuie sa tinda spre acel echilibru al fermei, care ii permite sa fie profitabil si sa exploateze mai multi ani vacile. “Eu nu vreau sa fortez animalele pentru productia de lapte. As prefera sa merg mai mult pe ideea de sanatate si de longevitate. Fiindca, exploatandu-le excesiv, le si uzezi foarte mult”, explica Aurel Placinschi.
La vacile care fac performanta, fermierul considera ca se poate opri la 4-5 lactatii. Se bazeaza pe faptul ca apar animale mai tinere, care vor fi mai bune.
Ca sa ajunga la rezultatele bune de astazi, Aurel Placinschi a trebuit sa depaseasca dezastrul produs si in sat dupa 1990.
“Cazuse zootehnia in toata tara. Am vandut ferma la fostul FNC, una din marile prostii ale guvernului de-atunci. FNC s-a inchis si, intr-un fel, acest artificiu ne-a ajutat: am luat banii de pe vaci de la FNC si am cumparat tractoare, camioane etc. Peste doi ani, FNC a clacat. Sefii de acolo au luat bani imprumut de la banca, ca sa cumpere vacile. Banii erau tot mai scumpi, laptele tot mai ieftin. Ferma nu a supravietuit. S-a prabusit piata laptelui si a carnii de bovine.Toate fermele din judet s-au inchis.
Daca ar fi cazut numai zootehnia, nu ar fi fost o tragedie, dar s-au inchis si FNC-urile. Si Lactex, fabrica de prelucrare din Iasi, s-a inchis.
Guvernul a dat ordonanta prin care bancile le-au dat bani sa cumpere vaci. Vacile au murit pentru ca nu aveau hrana. Asa s-a terminat si cu FNC-urile, si cu Lactex, si cu fermele de vaci”, isi aminteste Aurel Placinschi.
El a reusit sa cumpere cladirile fostului CAP la un pret mic. Cu tot cu moara. Din grajduri a facut depozite de cereale. A cultivat pamantul pe care noii reimproprietariti nu stiau ori nu puteau sa-l lucreze. A cumparat utilaje, a obtinut productii vegetale bune si abia apoi a inceput sa cumpere, din nou, vaci de lapte.
A ajuns la 200 de capete. Prefera Holstein si mulge 140, zilnic. Este membru al Asociatiei Holstein-ro. si va face controlul oficial al productiei la Laboratorul din Pantelimon. Spera in realizarea bazei de date pentru a-si putea dezvolta ferma.
Visul lui este sa ajunga la o ferma cu 300-350 de vaci de lapte, in paralel cu o alta ferma, de vaci de carne.

Productia este in crestere

Foloseste numai furaj unic: porumb, srot de soia, tarate. Are moara proprie. Utilizeaza si srot de rapita, cu rezultate bune si fara reactii adverse, cum cred unii. Cumpara premixuri de la compania Schaumann. “Ca productie medie zilnica, am ajuns la 24 - 25 de litri pe vaca. Crestem si aici. Intra exemplarele tinere in productie, care dau peste 30 de litri. Am importat 40 de juninci din Cehia, Olanda si Germania. Am cumparat si din ferme din tara. Nu pot sa spun ca animalele din tara ar da productie mai slaba decat animalele din import”, explica fermierul.

“Prefer sa vand lapte proaspat la pungi”

Aurel Placinschi are o sala de muls 2 x 14, DeLaval. L-a costat aproximativ 100.000 de euro, este performanta si face doua spalari. Are doua tancuri de racire: de 6.000 si 4.000 de litri. Laptele il vinde la compania La Dorna, care e mai aproape decat Danone. Primeste cam 1,4 lei pe litru. A crescut cererea pe piata pentru lapte proaspat. Fiind la distanta mare de oras, Aurel Placinschi si-a propus sa ambaleze o parte din laptele proaspat la pungi de un litru, direct in ferma. Este o investitie minima, comparativ cu pretul unui dozator.

“Bucataria” Feco din Italia, un utilaj indispensabil

“Remorca tehnologica este o masina esentiala. Avem doua asemenea remorci, Feco, din Italia, ca sa nu ramanem vreodata in pana”.
La taurine nu ai voie sa schimbi reteta de pe o zi pe alta, oricat de putin, fiindca efectul este major asupra productiei. Schimbarile se fac foarte lent si cu multa atentie. S-a dotat si cu alte utilaje necesare in zootehnie: 4 remorci de 20 de tone pentru siloz, cositori, greble, prese. Ratia zilnica este foarte atent cantarita pentru o vaca de lapte: 20 de kilograme porumb siloz, fan de lucerna - 3 kilograme, semifan - 9 kg, tarate - 2 kg, nutret combinat - 6 kg si paie la discretie, in asternut.
Materialul seminal il cumpara de la Semtest Targu-Mures, dar si din import de la Schontal. “Transfer de embrioni nu am facut. E cam scump si nu ne permitem”.

Un grajd modern, cu prelata

Pornind de la realitatea ca vacile sufera mai mult de caldura decat de frig, si-a construit un grajd nou: un zid de 2,5 m, care se continua cu o prelata care se ridica pentru mai multa lumina. Acoperisul este din cherestea, tabla cu vata minerala si carton pentru izolare. Grajdul este doar pentru vremea rece.
Foloseste patul de paie. Dupa 6 luni, scoate paiele si le lasa la fermentat alte 6 luni, apoi gunoiul este dus in camp. Tot aici se aduc si dejectiile de la sala de muls. Vara, scoate vacile in tabere de camp, pe malul Prutului. Aici a plantat copaci pentru umbra si animalele au spatiu mai larg, lumina si are curat.
Pentru a avea vaci mereu sanatoase, fermierul le curata picioarele cel putin o data pe an. Izoleaza viteii a doua zi dupa fatare intr-o cresa special amenajata.
Peste tot, curatenia este litera de lege si ochiul atent al gospodarului nu admite abaterea.