Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Sedinta Consiliului de ministri ai agriculturii

Maria BOGDAN

Sedinta lunara a Consiliului de ministri ai agriculturii si pescuitului a avut loc la Bruxelles, pe 17 martie. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, care a fost insotit de reprezentantul permanent al tarii noastre in Comitetul special agricol, Achim Irimescu, cel care ne-a prezentat agenda reuniunii si discutiile purtate.

Nicio decizie privind OMG

Comisia Europeana a supus aprobarii Consiliului trei decizii privind punerea pe piata a OMG: soiurile de porumb Monsanto 89034; Mon 88017, destinat furajelor; soiul de bumbac GHB613.
Romania, si alte state membre, au sustinut propunerea. Dar nu s-a intrunit numarul de voturi pentru o majoritate calificata si nici nu s-a obtinut majoritatea de blocaj. Ca urmare, conform legislatiei actuale, Comisia va aproba deciziile respective in decurs de doua luni.

Piata laptelui s-a imbunatatit

Cei 27 de ministri au audiat Raportul CE privind piata laptelui pe trimestrul III al anului trecut, in care s-a aratat ca situatia s-a imbunatatit, deoarece pretul laptelui brut a crescut semnificativ.
La nivel european, fata de 28 eurocenti/kg in primavara trecuta, s-a ajuns, in noiembrie, la 33,3 eurocenti/kg.
In Romania, pretul mediu a crescut de la 23,9 eurocenti pe litru in septembrie la 26,6 eurocenti in noiembrie. In Bulgaria, pretul pretul mediu este 31,7 eurocenti/litru; in Ungaria, 29 eurocenti /litru, cel mai mare pret fiind in Cipru, 51 eurocenti/litru.
Exista, in continuare, problema nerealizarii cotei de lapte. In 2010-2011, spre exemplu, s-au realizat doar 70% din cantitatea de 146 milioane de tone, respectiv 102 milioane tone. Romania se mentine de mai multa vreme la nivelul de 70% din cota alocata.

In aceste conditii, cateva state membre care isi depasesc cotele au propus eliminarea penalizarilor pentru depasiri. Comisarul Dacian Ciolos a respins propunerile, motivand ca s-ar crea riscuri pentru piata europeana.

Concluzie privind Reforma PAC

Referitor la Comunicarea CE privind Reforma PAC, presedintia maghiara a insistat ca ministrii sa adopte concluziile propuse. Romania a cerut includerea a doua amendamente.
Primul: PAC sa nu mai fie cu doua viteze. Cu alte cuvinte, Romania si Bulgaria sa beneficieze de 100% din platile directe, incepand din 2014 si nu din 2016, asa cu este stabilit. Asta ar insemna pentru noi o suma de 360 milioane euro anual.
Al doilea: dat fiind ca populatia rurala este imbatranita, sa se permita stimularea intineririi, prin plati directe diferentiate. Adica, din suma totala alocata sa se acorde tinerilor plati cu 10-20% mai mari.
Masura ar urma sa se aplice pe baza voluntara. S-au opus 8 state, printre care Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Suedia. In urma presiunilor facute de Ungaria, s-a adoptat ca si concluzie a presedintiei ungare.
Calendarul privind Reforma PAC prevede o prima evaluare privind impactul acesteia pana la sfarsitul lunii martie. In iunie, CE trebuie sa prezinte propunerea legislativa a reformei, dupa care vor urma discutii. In cursul lui 2012, se va adopta Reforma.

Olanda cere simplificarea PAC

Desi vorbeste despre simplificarea PAC, in realitate se constata ca reforma, in forma conceputa, nu va asigura acest deziderat. Cu atat mai mult cu cat se preconizeaza “inverzirea” PAC. In aceste conditii, Olanda a propus anumite conditii de simplificare: care au intrunit acordul a 23 de state membre. Si anume:
- Efectuarea controalelor pe baza analizei de risc, in sensul ca, daca exista un sistem pus la punct, iar beneficiarii dau informatii corecte, sa se poata renunta la control.
- Sa se acorde statelor membre flexibilitate in programarea si indefinirea controalelor, monitorizare si evaluare, in cazul in care masurile politice adoptate sunt eficace.
- Aplicarea unor penalitati proportionale cu nivelul deficientelor.
- Asigurarea transparentei si a responsabilitatii, respectiv interpretarea egala a cerintelor UE.
- Stimularea utilizarii IT.

Negocierile cu Mercosur au fost deblocate

La solicitarea Olandei, s-a introdus pe ordinea de zi problema negocierilor cu Mercosur, organizatie care cuprinde un grup de state din America Latina.
Grupul - Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay si Venezuela - a incheiat un acord privind pozitia in comertul international. Ulterior, la aceste state fondatoare s-au adaugat Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru. Negocierile cu UE, blocate anterior, s-au deblocat anul trecut dar, desi au fost 4 runde, nu s-a facut nicio oferta de concesii comerciale. Problema o constituie mai ales carnea de vita. Exista temerea ca aceasta ar putea invada piata europeana. De aceea, s-a cerut sa nu se adopte decizii de liberalizare.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!