O intalnire de fermieri, organizata de FNPAR la Statiunea de Cercetari de la Caracal, pe 8 aprilie, a adus in discutie strategia cresterii taurinelor de carne. Vorbe despre stimularea cresterii raselor de carne am mai auzit, dar Viorel Matei, presedintele FNPAR, a anuntat ca vor fi elaborate chiar strategii pentru fiecare specie importanta din zootehnia noastra. El vorbea mai degraba in numele PSD. Oricum, tot e bine...

Omul momentului a fost Gheorghe Neata, ex-director general la ANARZ, devenit responsabil pentru zootehnie in cadrul FNPAR. Sub coordonarea sa, tocmai a aparut o carte cu titlul “Cresterea vitelor de carne. Mit sau realitate in Carpati”.
Dezbaterea a pornit de la cererea pietei. Toti vorbitorii au convenit ca romanul nu prea consuma carne de vita, fiindca nici nu a avut de unde. La abatoare ajung mai mult vacile de reforma.

Exista doua tipuri de carne de vita in Romania: una de import, care vine congelata din Argentina, Brazilia, Noua Zeelanda si alta produsa in Romania, la o scara mai redusa. Diferentele sunt semnificative. Diferenta dintre carnea proaspata si carnea congelata este evidenta. Carnea congelata isi pierde din calitatile fizico-chimice si organoleptice, pe care le are o carne proaspata de vita.

“Consumul in Romania se ridica la 7 kg/locuitor, conform raportarilor de la procesatori si abatoare. Probabil ca, daca adaugam taierile din gospodarii, consumul urca la 10 kg. La nivel mondial, consumul mediu de carne de vita este 12 kg/locuitor. Prin urmare, in Romania este o nevoie reala de crestere a vitelor de carne. Romania asigura 42% din necesarul de carne de bovine si ovine pentru Orientul Mijlociu inainte de 1990. Marile ferme de la Cateasca, Brasov, Galati, Turnu-Severin nu mai exista. Totul e in paragina. Ideea trebuie mutata in gospodaria privata”, crede Gheorghe Neata.

Carnea de vita este ca un produs farmaceutic, folosit de tarile cu tehnologie avansata de extractie a principiilor nutritive din muschii de vita pentru continutul cel mai ridicat de fier (dupa moluste), creatinina si alte enzime capabile sa suplineasca anumite enzime umane si sa asigure o crestere armonioasa si o buna stare de sanatate. Majoritatea substantelor anabolice, care nu sunt considerate droguri pentru sportivi, se extrag din carnea de vita.

Unde se pot creste vacile de carne?
Cei mai multi specialisti considera ca locul ideal pentru cresterea vacilor de carne este zona colinara si de munte. Oamenii nu pot valorifica lapte din zonele departate, fara drumuri de acces etc. Si, atunci, ar fi mai bine sa creasca vaci din rase de carne, sa lase viteii sa suga. Animalele valorifica foarte bine iarba.

Exista insa si alte pareri de care trebuie sa tinem seama. “Chiar daca pare nastrusnic sa cresti vaca de carne in campie, eu va spun ca se poate realiza acest lucru. Este o alternativa la cresterea vacii de lapte in localitatile indepartate de orase, de unde nu se poate prelua laptele. Acolo se pot dezvolta nuclee de 10-20 de vaci de carne, care sa produca pentru piata. Cota de lapte de 3 miliarde de litri pentru Romania se poate realiza cu o productie de 6.000 de litri productie medie, cu numai 500.000 de vaci. Ce facem cu diferenta pana la 1.200.000 de vaci, cate se zice ca mai exista in tara? De ce nu am veni cu aceasta alternativa, sa producem carne de vita?”, sustine Gheorghe Neata.
Ideea nu este total noua, a mai sustinut-o Vasile Pachitanu, de la Piatra Neamt. Dar programul lui Pachitanu merge destul de lent.
Neata a gandit un areal larg pentru vaca de carne, nu numai in zona colinara ci si in zonele de lunca, inclusiv in Delta Dunarii. Terenurile din jurul baltilor dau iarba pe care aceste animale o valorifica cel mai bine. Adaposturile pentru vitele de carne nu necesita eforturi financiare deosebite. Sunt simple, economice si pot fi instalate oriunde in tara. Dar fermierul trebuie sa stie ce rasa este mai adaptabila la regiunea lui.

Reproductia controlata este obligatorie
Cel mai simplu este sa faci metisi de carne, pornind de la vacile existente in fermele mici. Asta nu inseamna ca ai deja o ferma de vaci de carne. Daca importam mereu vitei, nu vom fi niciodata competitivi cu cei care ne furnizeaza vitei. Trebuie sa producem si singuri.

Inca din anul 2003, Gheorghe Neata a elaborat o strategie pentru fermele de carne. Formarea si consolidarea unui sector de vaci de carne este o minge ridicata la fileul micilor gospodarii taranesti. Au existat insa politici agricole prin care sa fie stimulati crescatorii?

E regretabil ca au disparut de la noi Sura de Stepa si Mocanita, fiindca ele puteau sa absoarba foarte bine rasele de tip montan din vestul Europei - Grigio Alpina, Obrach, Gascogne din Franta, Sales etc.
Eforturile de hibridare au inceput inca din anul 2003, cu sprijinul specialistilor de la Semtest Craiova.

Cu ei a colaborat Gheorghe Neata in toata aceasta perioada. De la 1.200 de doze difuzate in 2003, s-a ajuns la 131.000 de doze de material seminal din rase de carne. Cea mai cunoscuta rasa in Romania era, pe-atunci, Charolaise. In 2009, am ajuns deja la o diversitate de rase de carne, ceea ce denota cresterea interesului romanilor pentru domeniu.

Fiecare specialist poate sa inoveze o anumita schema de incrucisare. Important este ca aceasta schema sa asigure optimul biologic, care sa aduca un profit economic optim pentru fermier.
Romania este acum un furnizor de vitei foarte mici de carne pentru Europa. Acesti vitei, de 120 de kilograme, sunt cumparati la preturi derizorii de-aici si sunt ingrasati in tari din vest, mai ales in Italia si Croatia.

“Ar trebui sa facem ceva ca finisarea viteilor pentru care si chiar abatorizarea lor sa se faca aici, in tara. Noi exportam acum vitei de numai 150 de kilograme de carne, cand am putea sa-i vindem la 650 de kilograme”, a explicat Gheorghe Neata.

Schema de afacere

Alternativa vitelor de carne este considerata de unii ca o sursa imediata de venit pentru cei care nu pot sa realizeze un lapte conform normelor europene. Cred ca ar trebui sa propunem cresterea vacilor de carne si pentru cei interesati sa scoata mai multi bani pe vite. Sa stimulam spiritul intreprinzator in randul tinerilor din satele romanesti, spune Gheorghe Neata. Putem ajunge la profit printr-o schema simpla:

In zonele colinare sau la munte, de la rasele noastre Bruna si Pinzgau, mai mult de 3.000 de litri de lapte marfa nu se pot obtine la o lactatie.
Indiferent de conditii. Pretul oferit pe lapte in perioada de vara, cand laptele este din abundenta, este de maximum 5.000 de lei vechi. 3.000 de litri x 5.000 de lei = 15 milioane de lei vechi.

Daca se cresc doi vitei hibrizi din rase de carne, ei vor avea cate 270 de kilograme in aceeasi perioada.
540 kg x 2 euro = 1.080 euro = 43 de milioane de lei vechi. “Este un calcul sumar. Nu am luat in considerare costurile suplimentare pentru obtinerea laptelui”.

Specialistii trebuie sa intocmeasca programele de reproductie, astfel incat fatarile sa aiba loc la sfarsitul iernii, pentru a valorifica iarba. Este cel mai mare secret pentru a obtine productii maxime de carne.