Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Agenda Consiliului ministrilor agriculturii din luna aprilie

Consiliul ministrilor agriculturii a avut loc pe 14 aprilie la Luxemburg. Delegatia Romaniei a fost condusa de Valeriu Tabara.
Agenda de lucru a Consiliului a fost structurata pe doua coordonate:
Problematica pescuitului Discutiile s-au axat pe evaluarea gestionarii efortului de pescuit in apele occidentale si pe rolul acvaculturii de apa dulce si al pescuitului in apele interioare, in cadrul reformei politicii comune in domeniul pescuitului - PCP.
Regimul actual al apelor occidentale necesita imbunatatiri in vederea eficientizarii modului de gestionare a activitatilor de pescuit. Majoritatea statelor membre considera ca procesul decizional de stabilire a instrumentelor de gestionare trebuie demarat doar in momentul in care liniile directoare ale noii politici comune vor fi clare.
Romania sustine, de principiu, generalizarea politicii de management a pescuitului. In contextul noii reforme, PCP ar trebui sa se tina cont intr-o mai mare masura de conditiile specifice fiecarei regiuni marine.

Rolul acvaculturii de apa dulce si al pescuitului in apele interioare in cadrul reformei PCP, este un subiect propus spre dezbatere de catre delegatia ceha, sub forma unei declaratii comune, semnata alaturi de Austria, Ungaria, Luxemburg si Slovacia. Declaratia comuna, grupand state fara iesire la mare, propune o serie de prioritati pentru aceasta politica, solicitand in principal, o alocare financiara mai mare, promovarea produselor de acvacultura de apa dulce ca o alternativa la resursele marine, sprijin financiar pentru cercetarea aplicata, inclusiv testarea de noi produse si noi tehnologii (inclusiv acvacultura ecologica si noi solutii IT), precum si incurajarea intreprinderilor mici din domeniu.

Majoritatea statelor au salutat principalele elemente ale declaratiei, specificand ca nu doar statele fara iesire la mare trebuie sa activeze o asemenea resursa. Romania recunoste importanta acvaculturii de apa dulce si al pescuitului in ape interioare.
Problematica agricola Au fost supuse dezbaterii urmatoarele subiecte: reinnoirea inscrierii substantei active carbendazim; sistemele calitatii produselor agricole; volatilitatea preturilor materiei prime din agricultura; stadiul negocierilor cu Mercosur; impactul schimbarilor PAC asupra tarilor in curs de dezvoltare.
Reinnoirea inscrierii substantei active carbendazim a fost un punct introdus pe agenda Consiliului deoarece in cadrul reuniunii din 8 aprilie, Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) a constatat ca nu s-a intrunit majoritatea calificata necesara. Astfel, COREPER a fost de acord sa invite Consiliul „Agricultura si Pescuit” sa confirme pozitiile delegatiilor in cadrul reuniunii sale din 14 aprilie 2011. Cu toate ca, in cadrul Consiliului, Irlanda a informat ca isi modifica pozitia de sustinere intr-una de abtinere, nu s-a intrunit majoritatea calificata necesara. Astfel, conform procedurii, Comisia este imputernicita sa decida in acest dosar in termen de doua luni. Romania sustine propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei 91 /414/CEE a Consiliului in vederea reinnoirii includerii substantei active carbendazim.
Proiectul de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind sistemele din domeniul calitatii produselor agricole, PRES a orientat dezbaterile pe baza unui chestionar privind produsele locale, vanzarile directe si produsele montane.

Cele trei concepte contribuie la dezvoltarea rurala si pastrarea populatiei in spatiul rural, precum si la sustinerea producatorilor pentru o mai buna valorificare a produsele fermei. Stabilirea unui cadru la nivel european care sa permita recunoasterea calitatii si importantei produselor locale cu valoare adaugata mare reprezinta o initiativa agreata de majoritate statelor membre.
Romania sustine ideea schemelor de calitate pentru produsele locale si produsele montane. Totodata, considera necesara realizarea unei evaluari de impact inainte de luarea unor eventuale decizii.
La sectiunea “Diverse”, Belgia a informat asupra situatiei dificile din sectorul porcin si a propus infiintarea unui mecanism structural la nivel european pentru atenuarea, pe termen mediu, a fluctuatiilor de preturi la materiile prime.
State precum Danemarca, Marea Britanie sau Irlanda considera ca instrumentele existente sunt suficiente, pe cand noi reglementari ale pietei ar putea genera confuzie si ar putea distorsiona concurenta. Totusi, majoritatea statelor au considerat propunerea Belgiei ca fiind un bun punct de plecare in stabilirea unor politici de interventie structurala pentru rezolvarea problemelor de pe piata.

Romania sustine necesitatea stabilirii unui astfel de mecanism la nivel european adresat zootehniei, in special pentru sectorul avicol si cel al suinelor.
Irlanda a exprimat preocuparile fata de negocierile cu tarile Mercosur in domeniul agricol, specificand ca informarea din partea COM asupra principalelor elemente ale ofertei de negociere si a evolutiei negocierilor in domeniu este absolut imperioasa. Comisarul Ciolos a precizat ca la ultima runda de negociere din 15 - 18 martie nu s-a realizat niciun schimb de oferte in domeniul accesului pe piata. Ofertele UE se vor realiza pe baza evaluarii de impact, luand in considerare influenta indicatorilor macro-economici asupra acordului de liber schimb.
Romania sustine demersul Irlandei privind necesitatea informarii sistematice si transparente a tuturor evolutiilor in negocieri si mai ales informarea din stadiul pregatirii ofertelor.

Olanda recunoaste rolul agriculturii UE pe pietele globale si considera ca este importanta o monitorizare atenta a impactului schimbarilor de politica ale PAC asupra pietelor terte, care ar trebui inclus de catre Comisie in Analiza de Impact privind viitorul politicii agricole. Au existat state membre care au recunoscut ca Analiza de impact privind viitorul PAC trebuie sa ia in considerare efectele acestei reforme asupra fermierilor din tarile in curs de dezvoltare. Romania considera ca documentul trebuie sa aiba in vedere, in principal, efectele asupra fermierilor UE, in special asupra fermelor mici si a structurii de varsta.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!