Programele de sprijin pentru agricultura s-au caracterizat adesea prin rigiditate, ceea ce ii afecteaza pe fermierii care vor sa se dezvolte. Despre cel mai flagrant aspect mi-a vorbit Constantin Sandru, crescator de vaci din satul Manarade din judetul Alba.

Constantin Sandru este un tanar de 32 de ani, care si-a construit cu forte proprii o ferma de 200 de vaci. In decembrie 2008, el a cumparat 62 de vaci de la o ferma din Sighisoara, care s-a desfiintat. Vechii proprietari primesc si acum subventii, iar el, care tine vacile, nu ia nimic.
“Cine a gandit o lege atat de prosteasca incat eu, care am cumparat vacile, si am grija de ele, sa nu am dreptul la subventie, iar cel care le-a vandut sa aiba dreptul sa primeasca subventie si acum, dupa 3 ani? Treaba-i asta? Se ia data istorica de referinta 31 ianuarie 2008. Daca ai cumparat vacile ulterior, nu mai primesti nimic. Daca vacile respective nu figurau in calculator pe numele tau la acea data, nu contezi. Beneficiaza tot cei care au scapat de cresterea animalelor! E absurd.
Eu inteleg ca poate fi un om politic prost sau hot, sa propuna o astfel de lege. Dar toti cei din jur sa nu observe hotia ori prostia, nu mai inteleg!”, spune mirat Constantin Sandru.
In schimb, functionarii statului controleaza oile si vacile in teren, unde animalele se pot verifica mult mai greu.
Cel care este prins ca are o vaca mai putin decat a declarat, este sanctionat drastic. In timp ce unul care nu mai are nicio vaca, pentru ca le-a vandut, primeste bani de la stat ca sa stea degeaba.
Tanarul fermier crede ca ajutorul cel mai mare pe care l-ar putea da guvernul pentru tarani ar fi “creditele cu dobanzi mici pentru agricultura”.
Comisarul Ciolos, de la Bruxelles, ar trebui sa de o astfel de directiva, numai pentru agricultura! Cu o verificare in teren, sa se vada ce a facut fermierul cu banii pe care i-a primit.
Acum, merge badea Gheorghe, care are un hectar sau maxim doua, nu mai are vaca de 5 ani si cumpara biciclete la nepoti cu banii de la APIA, ca sprijin pe suprafata. Sunt bani care se risipesc pe micii producatori.
Eu produc 1.500 de tone de cereale pe an si nu e normal ca eu sa stau la coada la APIA dupa cei care au cate un hectar. Sa nu confundam ajutorul social cu sprijinul pentru agricultura. Banii pentru ajutor social trebuie sa-i dea Ministerul Muncii, nu Ministerul Agriculturii. Sa nu confundam planurile.
Dezvoltarea agriculturii nu trebuie confundata cu campaniile electorale. E bine ca se dau 1.500 de euro de familie, pentru cei care vor sa-si creasca gospodaria, sa o dezvolte. Dar ce face gospodarul cu acei bani? Trebuie obligat sa-i bage in agricultura, sa faca un grajd, un cotet pentru porci sau pentru gaini. De ce sa le dai bani pentru termopane, cand agricultura noastra tipa dupa investitii?”

“Am oroare de hartii, dar am invatat sa fac proiecte”
Aveam in fata un tanar surprinzator, pe care munca l-a maturizat mai repede si l-a facut mai vehement. El insusi a plecat de la zero si a beneficiat de proiecte pentru fonduri europene. “Singurele utilaje pe care le avea tata, in 2000, erau un cal, o caruta si un bici (corbaci, cum spun localnicii - nota red.). Parintii mi-au ramas cele mai dragi ajutoare ca sa fac ferma, pentru ca eu trebuia sa alerg dupa proiecte, iar ei ramaneau cu animalele mele”, povesteste Constantin Sandru.
La inceput, au avut 12 vaci, 2 juninci si 2 tauri. El a fost morar sapte ani la Baza de receptie de la Blaj, iar dupa orele de program, se ocupa de zootehnie. Aveau doar 1,5 hectare de teren.
A luat primul credit in octombrie 2010 prin CEC: 110 milioane de lei vechi. Era subventionata dobanda pana la 70%. A cumparat 8 juninci de la Statiunea de cercetare Targu-Mures. A crescut efectivul la 15 vaci cu lapte. In anul 2000, se considera exploatatie agricola ferma care detinea 15 capete. A cumparat niste adaposturi pentru porci de langa Blaj si le-a amenajat pentru vaci. Din 2000 pana in 2003, a stat acolo si a ajuns la 48 de vaci. Nu mai avea loc de extindere.
Din grajdurile CAP de la Manarade, ramasesera doar fundatiile. Se furase tot. El a facut cerere la Primarie pentru fundatia care ramasese. Terenurile din jur se dadusera la fostii angajati de la SMA. A facut un schimb de teren si a construit apoi un grajd pentru 52 de vaci. In toamna lui 2003, s-a mutat aici, unde nu era nici curent electric.

“Am tot facut de la capat. M-a ajutat mult dl Ioan Stanciu (directorul DADR Alba - nota red.) care m-a familiarizat cu experienta din zootehnia germana. Apoi, am fost si eu in Germania, am vizitat niste ferme si am inteles cum trebuie sa fac pentru stabulatia libera. Aveam, de-acum, alta viziune”, explica tanarul.
In 2005, a mai luat un credit de la BCR Blaj, cu o dobanda de 7,5% si a cumparat o magazie de la CAP, de 8 x 20 m. Nu era total demolata. A dat pe ea 25.000 de euro, cu tot cu teren. Si au venit toate celelalte, val dupa val: “Acum am de platit dobanzi de 11% la euro. In 2006, am luat un proiect SAPARD de 144.000 de euro + TVA. Am facut alt adapost, pentru 50 de capete. Am mai luat alte 35 de juninci si o sala de muls, tot printr-un proiect SAPARD.
In 2008, am depus alt proiect pentru utilaje, in valoare de 420.000 de euro, pe care l-am finalizat in 2010.
In sesiunea din aprilie 2011, am mai depus un proiect de 1.400.000 de euro. Vreau sa mai fac un adapost de 200 de vaci cu lapte. Voi mai cumpara si o combina de panta, ca nu am inca, si un tractor de 300 CP, un scarificator, un plug greu, un depozit de cereale de 1.500 de tone si un uscator. Scrisoarea de garantie bancara pentru 630.000 de euro se obtine cel mai greu pentru depunerea proiectului. Trebuie sa fac dovada ca am acesti bani”.
Ma uit si nu-mi vine sa cred ca un tanar de 32 de ani a putut sa faca acesti pasi intr-un timp relativ scurt.

“Eu stiu acum toate cararile, dupa ce am depus 3 proiecte. Stiu pe la ce usi sa merg si cu ce hartii. Pentru constructii este foarte greu sa depui un proiect - proiectant, constructor, autorizatii, avize etc. Nu este iesit din comun, dar trebuie sa gandesti si sa iasa lucrurile”.
Aud adesea pe oamenii politici, dar si pe ziaristi de tv, cum bocesc pe umarul “bietului taran”. Dar Constantin Sandru este si el tot un taran. Modelul lui nu-l vede nimeni? Daca vom arata la televizor si oameni care au reusit in afaceri agricole, vom da o speranta in plus celor care vor sa se instaleze in agricultura.
“Eu sunt multumit, deocamdata. Activele firmei mele au ajuns la 36 de miliarde lei vechi. Creditele se ridica la 330.000 de euro. Nu este o indatorare iesita din comun. Nu poti sa faci nimic fara credite. Cel mai urat lucru sunt dobanzile foarte mari pentru investitiile din agricultura. Au crescut dobanzile la euro, dupa 2008, pana la 15%. La lei, au urcat de la 14% la 24%. Nu-i normal! Daca ar fi o dobanda pana in 7%, ar fi suportabil. Ti-ar ramane un castig pentru reinvestire si viitorul ar fi mai clar”.

Alte avantaje, varsta si zona defavorizata
Pentru un fermier care nu are inca 40 de ani, viata intr-o zona defavorizata poate sa nu mai fie un calvar. Doar trebuie sa se miste si sa depuna proiecte.
“La al doilea proiect, am prins 60% din imprumut nerambursabil, fiindca eram in zona defavorizata si nu aveam 40 de ani. Chiar si la al treilea proiect, am 60% nerambursabil”.
Acum are 212 taurine, din care 100 de vaci cu lapte, 40 de juninci si 40 de taurasi la ingrasat. 80% sunt Baltata Romaneasca si 20% Holstein. Prefera Baltata Romaneasca fiindca este mai robusta si mai bine adaptata.
Taurasii ii tine pentru ingrasare. Vaca de lapte sustine si tineretul la ingrasare. Anul trecut, a livrat la abator 14 exemplare la 700-800 kg. Taurii constituie o rezerva pretioasa pentru ferma.
“Eu nu vreau sa fortez animalele”
Productia medie la o lactatie este de 5.500-6.000 de litri. Sandru prefera furajarea naturala.
“La inceput, faceam furajarea dupa carte, cu concentrate, cu premixuri, dar gustul laptelui se schimba daca fortezi vaca. Baltata ajunsese la productia medie de 26-27 de litri pe zi. Gustul laptelui era insa altul. Culoarea era de un alb imaculat, nu alb-galbui, cum e culoarea normala a laptelui. Aveam grasime de 4,6%.
Cei de la Albalact mi-au cerut sa scad concentratia de grasime. Pe ei ii interesa o grasime de maximum 4,3%.
Acum, ratia vacilor mele este acoperita in proportie de 85% de productia din ferma. Fac siloz de porumb, semifan de lucerna si mazariche cu ovaz, pe care l-am balotat si infoliat, grau, porumb boabe, orz, iar in completare - sroturi de floarea-soarelui si de soia.
Premixuri nu le mai dau. Le dau niste cuburi de la TimacAgro pentru asigurarea mineralelor ce nu se pot asimila din furaje. Inainte, foloseam 30% concentrate de la Purina. Era foarte scump, dar se simtea, obtineam lapte mult. Forta mult animalul, care nu rezista mai mult de 3 lactatii. Dar daca iei in calcul pretul concentratelor, apoi faptul ca vaca nu mai rezista 5 lactatii, e mai convenabil sa nu fortezi. In plus, trebuie sa ai in spate juninci cu care sa inlocuiesti vacile slabite. Vaca este ca o masina care se poate epuiza rapid prin fortare”, explica fermierul.
Constantin Sandru cumpara material seminal de la Semtest Targu-Mures. Fiindca avea multe rateuri din cauza manipularilor repetate, se duce personal sa ia dozele in container. A urmat cursurile de insamantatori la Dej, iar acum isi face singur insamantarile.
Are vaci sanatoase fiindca le hraneste natural. Medicul veterinar nu prea da prin grajdurile lui. Daca apar unele necazuri, le trateaza cu... ceaiuri. Dar asta-i un alt secret. Acest tanar intreprinzator, care-ti bucura privirea prin tot ce a facut, are doar o scoala de mecanici auto...