In perioada 29 martie-10 aprilie, János Sultész, director la Schöntal Schul Impex srl, a condus un grup de fermieri din Romania, care au dorit sa vada cum functioneaza fermele de vaci cu lapte din Statele Unite ale Americii. Publicam o parte din impresiile lor din aceasta calatorie.

János Sultész a urmarit atent reactia fermierilor nostri in timpul calatoriei lor in Tara Laptelui, cum este supranumit statul american Wisconsin. ?Eu cred ca i-a impresionat in primul rand productia: nu exista ferma sub 40 de litri pe cap de vaca. Relatia fermier-angajat este una deosebita pentru ca, la americani, este remarcabil managementul fortei de munca. Ei acorda mai multa atentie animalelor, normelor de bunastare, mai putin utilajelor. La productii de peste 9.000 de litri pe lactatie, detaliile conteaza cel mai mult. De exemplu, au pus la punct un program foarte minutios de monitorizare a animalelor dupa fatare?, spune János Sultész.

Nicusor Serban, proprietar, Agroserv Mariuta, judetul Ialomita:
Am participat la un exceptional curs de cresterea vacilor de lapte timp de doua saptamani, in Wisconsin. Am avut activitati teoretice, la sala si practice, in ferme. Pentru tot ce inseamna vaca de lapte. In fiecare zi ai ce invata de la fermierii americani in ceea ce priveste cresterea vacilor. M-au impresionat foarte multe lucruri: unele extrem de simple si foarte ieftine, altele mai costisitoare, dar toate aceste elemente duc la o medie zilnica de 40-45 de litri de lapte. De la pregatirea vacii cu 20 de zile inainte de fatare, furajarea, spatiul de cazare, asistarea fatarii, cum si cat i se administreaza colostru vitelului, ce vaccinari se fac dupa fatare vacii si vitelului, ce vaccinari se fac pentru vaca gestanta pentru a transmite imunitate vitelului, scheme de reproductie, sistemele de depistare a caldurilor, de insamantare, sisteme de furajare, de pregatire a furajelor, de ventilatie, de umectare si racire a aerului in adaposturi, de management al dejectiilor - tot ce inseamna ferma de vaci. Noi avem doar franturi din toate aceste elemente.
Totul, inclusiv faptul ca fermierii lor sunt bogati, porneste de la mentalitatea crescatorului. Am discutat o zi despre managementul resurselor umane, cum trateaza ei cu salariatii, cum ii instruiesc. Am umplut un caiet studentesc cu informatii. N-am mai scris din facultate atat de mult cu pixul. Doua segmente m-au impresionat cel mai mult: managementul vitelului si managementul vacii proaspat fatate. Primul iti asigura viitorul fermei, iar al doilea iti garanteaza o buna productie de lapte si o reproductie corespunzatoare.

Ioan Dobranis, sef de ferma la ROLEX SRL, Letea Veche, judetul Bacau (proprietar Ioan Chiriac):
Ei respecta procedurile, au reguli foarte bine puse la punct. Fiecare isi face treaba lui. Noi facem mai multe, dar probabil ca nu le terminam pe toate. Nu-i mai multa munca decat la noi, insa fisa postului este mai riguroasa. Totul este mecanizat, pare mai usor de facut ca la noi. Noi nu avem sistem centralizat de informatii la sala de muls. Calculatorul prezinta cantitatea exacta de lapte pe cap de vaca, daca este in calduri sau nu, ii numara pasii. Si atunci vede ca e agitata sau daca merge prea incet, are o afectiune. Noi trebuie sa luam probe de lapte, sa le trimitem la laborator prin asociatie ca sa facem controlul performantelor. Tehnologia vacii de lapte din America nu difera de tehnologia de la noi. Noi luam material seminal de la ei, dar genetica lor e foarte avansata. Sistemul de furajare nu e mai variat ca al nostru. Nu folosesc mai multe premixuri ca noi. Cred ca mai multe vitamino-minerale le dam noi, aduse tot import. Au insa alta perceptie fata de vaca de lapte. Cate-oleaca - cate-oleaca, ne ducem si noi dupa ei, dar mai avem.

Dumitru Vasiliu, medic veterinar la Agrimat Matca, judetul Galati :
In fermele de acolo, toate serviciile sanitar-veterinare sunt externalizate. Fermierul semneaza un contract cu o clinica. Medicul veterinar a lucrat in ferma respectiva in timpul facultatii, acolo si-a facut practica. S-a angajat la absolvire la clinica si, in cel mai scurt timp, vine si se ocupa de animalele bolnave. Mai ales in cazul fatarilor distrofice, in campaniile de vaccinare. Medicul face o cezariana, i se semneaza si pleaca. Tratamentele uzuale le face chiar fermierul. Ei merg foarte mult pe prevenirea bolilor. Daca au animal de mare valoare, il trateaza. Daca nu, il sacrifica, fiindca serviciile costa foarte mult.
Nu sunt foarte mari diferente in ce priveste medicamentatia folosita. Ei nu utilizeaza insa solutii hipertone sau hipotone. Ca sa nu omoare animalele aflate in stare de soc. Solutiile se administreaza cu sondele, intraluminal. Iar cand fermierul nu stie ce sa mai faca, cheama medicul veterinar, care intervine pe cale intravenoasa. Folosesc antibiotice cu remanenta zero in lapte. Vor aparea si la noi, cat de repede.
Un domeniu foarte atent urmarit de ei este reproductia. Un medic veterinar se ocupa de patologia reproductiei. De depistarea caldurilor se ocupa alt medic. El numai asta face, apoi le insemineaza. Le marcheaza cu un creion de ceara pe spate. Daca medicul nu e sigur, il informeaza pe cel care se ocupa de patologia reproductiei.
La noi nu se intelege importanta depistarii caldurilor. Daca vaca nu e fecundata prima data, a doua oara fermierul plateste jumatate din manopera si materialul. A treia oara, fermierul nu mai plateste nimic. Medicul presteaza gratis si de 5 ori. Folosesc hormon somatotrop si o nutritie hiperproteica. Acest hormon da un spor de lapte de 4 litri pe zi. La 14 luni, junincile trebuie inseminate. ?Vaca e ca trenul, important este ca locomotiva sa plece din gara, ca ajunge ea in urmatoarea statie?, zic ei.
Managementul la grupele de risc m-a impresionat cel mai mult: pentru vacile fatate recent, au protocoale foarte bine puse la punct. Vaca lehuza este tratata pentru infectii uterine, deplasare de abomas, iar pentru cetoza le dau pana si insulina de uz uman. Putine vaci au febra laptelui. Preocuparea lor este sa nu aiba vaci grase. Au si vaccinuri nepermise in UE. Folosesc vaccinuri pentavalente, vaccineaza si contra mamitei colibacilare. La ei, daca se imbolnaveste vaca cu lapte, este o problema majora: inseamna ca cineva nu-si face treaba bine si e necaz mare.
Un fermier avea o mie de capete, cu sotia si doar 4 angajati. Unul se ocupa numai de vacile fatate recent. Altceva nu facea. Americanii nu primesc subventii de la stat, dar nici statul nu are ce cauta in fermele lor. Statul ii sustine totusi prin pretul laptelui.

Danut Bogdan Pantazi, director la Agrocomplex Lunca Pascani:
E simplu de spus intr-un cuvant: totul m-a impresionat acolo. Au un stil de a manageria ferma total diferit. Unele lucruri le aveam puse in practica si noi.
Genetica ne-a frapat cel mai mult. De exemplu, controlul estrusului, grija fata de vacile recent fatate, evidenta stricta. Rar se intampla sa nu depisteze vaca atunci cand intra in calduri. Asta inseamna bani mai multi. Au un interval foarte mic intre fatari. Unii fermieri folosesc si substante hormonale pentru provocarea estrusului.
Alti fermieri, pur si simplu, dau cu creta pe coloana vertebrala a vacii, aproape de coada si daca a doua zi, dispare creta, inseamna ca alte vaci au simtit ca a intrat in calduri si au sarit-o.
Ca sa ajungem la genetica lor, trebuie sa importam juninci sau material seminal. Dotarile din ferma noastra se apropie de dotarile lor.
Se verifica atent si consecvent starea de sanatate a vacii dupa fatare pentru a depista febra laptelui si alte boli specifice. Daca tratamentul este prea costisitor, vaca este trimisa la abator. Au un sistem de dus pentru vaci. Nu folosesc pulverizatoare de vapori, care pot provoca pneumonii. Sistemul de pulverizare este indicat pentru porci, dar pentru vaci este periculos. Foarte interesant este sistemul fagure de racire a aerului din grajd pe timp de vara. Este un sistem care in Romania a patruns doar in fermele de pasari.
Este foarte important ca ei au o marja a profitului foarte mica: sub 5%, chiar 2-3% la unele ferme.
Concurenta este acerba acolo si nu-si permit mai mult.