Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Calin Musca da scroafelor lui hrana lichida, fiindca este mai lactogena

Calin Musca (fiul lui Dimitrie) a optat pentru o tehnologie mai noua in cresterea porcilor. Si, spune el, mai productiva. Spre deosebire de majoritatea crescatorilor, care prefera sa le dea porcilor concentrate in stare uscata, tanarul fermier isi hraneste scroafele cu furaje lichide. Ele dau astfel mai mult lapte pentru purcei.

Cu sprijinul firesc (dar exigent) al tatalui, Calin Musca a pornit o ferma integrata de crestere a porcilor, la Iratos, judetul Arad. Este o crescatorie in care se desfasoara toate ciclurile de crestere a suinelor: de la recoltarea materialului seminal pana la ingrasarea porcilor.
Deocamdata, fiul fermierului Dimitrie Musca are la Iratos 550 de scroafe. In total, Calin creste acum 7.000 de capete. Ferma a fost proiectata insa pentru o capacitate totala de 730 de scroafe, ceea ce va insemna curand un efectiv total de 10.000 de porci.

Hrana calda de la bucataria WEDA
Tehnologia de hranire cu furaje lichide - unul din motivele pentru care am venit la Arad - nu s-a impamantenit inca in Romania. Se spune, mai nou, ca acest sistem asigura mai multe avantaje.
Principalul avantaj este ca hrana lichida stimuleaza productia de lapte a scroafelor. Astfel, consumul de apa este mult mai mare, valorificarea furajelor in sistemul digestiv e mai buna si, automat, scroafele au mai mult lapte. ?Raportul de dilutie este de 1 kilogram de furaj la 3 litri de apa. Hrana devine practic o pasta. Deocamdata, nu se produce in furaj un proces enzimatic. Am in plan si incalzirea hranei. Trebuie sa dam drumul la panourile solare si vom construi un sistem de preincalzire a apei pentru furaj?, explica tanarul fermier.
Panourile solare vor produce apa calda la temperatura de 80 de grade Celsius pentru furaj. Astfel, creste foarte mult digestibilitatea fiindca se face o preoparire a hranei. Toti nutrientii din furaj se pot absorbi mult mai bine. Pe timp de iarna, este foarte util acest sistem fiindca furajul ajunge in troaca porcului la 30 de grade Celsius, nu la 5 sau 7 grade. Animalul nu mai face astfel un efort energetic in plus pentru digerarea furajului.
Sigur, Calin Musca nu descopera roata. Taranii opareau concentratele inainte sa dea de mancare porcilor. Cu diferenta ca ei nu aveau bucatarie germana automata.
Sistemul are si dezavantaje: necesita multe spalari pentru instalatie spre a combate astfel aparitia bacteriilor.

Maternitatea - cea mai sensibila zona a unei ferme integrate
Pentru incalzirea maternitatii, crescatorul a instalat o centrala termica in care arde biomasa pentru toata ferma. Cazanul este adus din Austria si arde cam orice. Deocamdata, Calin Musca foloseste tocatura de lemn de la o fabrica de mobila. Intentioneaza sa treaca pe brichete si peleti din paie, fiindca sursa este generoasa aici. Instalatia nu poate folosi paiele brute, de aceea, trebuie peleti sau brichete. Pentru maternitate si pentru halele de tineret, el a conceput o instalatie de incalzire cu tuburi iradiante si, suplimentar, cu apa calda sub pardoseala.
Maternitatea este zona cea mai sensibila si pentru ca aici exista doua paliere diferite de incalzire. Pentru scroafe trebuie asigurata o temperatura de 18 grade Celsius, iar pentru purcei - 32! In general, se ajunge la 24-25 grade Celsius pe senzorul de temperatura si, la nivel local, fiecare boxa are patutul purceilor, cald pana la 32 de grade. Se impaca oarecum si capra, si varza. Pentru restul fermei, se folosesc doar tuburi iradiante.

Un proiect pe Masura 1.2.1.
Maternitatea si hala de tineret au fost incepute in 2010. Calin Musca a accesat un proiect pe Masura 1.2.1. Proiectul este de 2.780.000 de euro, din care nerambursabili - 1.320.000 de euro. "Inca nu am facut dosarele de plati, sunt in curs de implementare. Lucrez la construirea a doua hale noi si modernizez alte doua ca sa inchei tot proiectul. In plus, trebuie sa instalez un FNC nou", spune fermierul.

Hala noua este impartita in cinci compartimente, cu 32 de locuri fiecare. La care se adauga 10 compartimente pentru tineret. ?In toata ferma, vreau sa evit cat mai mult infratirile, ca sa preintampin ranirile.
La noi, practic singura infratire este momentul intarcarii. Atunci ii mut in boxe de cate 30 de purcei. La ingrasatorie, tot 30 de capete sunt intr-o boxa?, spune Calin Musca.
Partea de jos a halei este din beton, pana la 80 de centimetri inaltime.

Peretii sunt construiti in stil sandvici.O parte din pereti sunt din caramida, la cererea celor de la PSI. In fiecare boxa de maternitate si pentru tineret, s-au pus gratare din plastic. Pentru scroafe se folosesc gratare din fonta.
La ingrasatorie, s-au instalat gratare din beton peste tot. Curatenia este impecabila peste tot. Fosa este sub hala. Acolo s-au instalat niste cuve de colectare a dejectiilor, de 65 cm adancime. De aici, dejectiile pleaca gravitational spre laguna de colectare.
Crescatoria de la Iratos nu are terenuri proprii. Cumpara cerealele de la ferma din Olari, satul natal al lui Dimitrie Musca.

In ferma lui Calin Musca se produce si materialul seminal. Are vieri proprii, Petrain de la Hungar Pig sau PIC, de la care a obtinut primii purcei.
Calin Musca a absolvit cursurile Facultatii de Automatizari si Informatica Industriala si se simte excelent in pielea de fermier.
Ce iese din pisica...


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!