Bacteria Clavibacter a aparut in Romania inca din 2003. De atunci, putregaiul inelar al cartofului a provocat piederi semnificative la culturile semincere si nu numai. Identificarea extrem de dificila a daunatorului, lipsa metodelor chimice de tratament si nerespectarea cu strictete a regulilor de prevenire a raspandirii bacteriei au facut ca in anul 2010 suprafata contaminata sa depaseasca 400 ha.
"Dezbaterea stiintifica asupra agentului fitopatogen de carantina Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus" a fost organizata pe 20 iulie la ASAS, de catre sectia Cultura plantelor de camp, INCDCSZ Brasov, ICDPP Bucuresti si Societatea de Protectie a Plantelor din Romania. Au lipsit de la discutii probabil cei mai vizati: reprezentantii producatorilor si cei de la controlul semintelor si materialului saditor.
Desi tardiva (intalnirea ar fi trebuit sa aiba loc acum 4-5 ani), dezbaterea a evidentiat situatia actuala grava privind raspandirea bacteriei pe teritoriul Romaniei si dificultatea aplicarii masurilor de combatere.
Elena Leaota, director al Agentiei Fitosanitare din cadrul MADR, a atras atentia ca tara noastra (alaturi de Polonia) este nominalizata la nivel european si monitorizata din cauza ariei de raspandire a bacteriei Clavibacter. In urma anchetei efectuate in Romania, s-a desprins concluzia ca sursele posibile de infectie ar fi cartofii proveniti din Germania si Olanda.
Toti cei care au vorbit despre biologia daunatorului si metodele de prevenire a aparitiei si raspandirii acestuia, au revenit asupra problemelor pe care le intampina in teren:
- nerespectarea cu strictete a masurilor de igiena care privesc nu doar cultura, ci si echipamentele, utilajele, spatiile de depozitare si chiar zonele neproductive (margini de parele, garduri etc.);
- imprumutarea utilajelor de la o ferma la alta;
- sectionarea cartofilor de samanta;
- folosirea pentru samanta a cartofilor cumparati fara documente;
- trasabilitatea si controlul circulatiei cartofilor de consum si de samanta sunt foarte dificil de urmarit din cauza lipsei etichetelor pe ambalaje si a comertului ilegal pe marginea soselei.
Luiza Mike, diector la SCDC Targul Secuiesc, unitate in care s-a depistat anul trecut bacteria Clavibacter, a prezentat detaliat ce inseamna un plan corect de masuri de combatere, prevenire si control. Distrugerea culturii si respectarea unui asolament de minimum 4 ani nu sunt suficiente pentru stoparea raspandirii daunatorului.
Cele mai importante masuri sunt cele de prevenire: decontaminarea tuturor echipamentelor (de la sapa, grebla, manusi si cizme, pana la combine de recoltat), a depozitelor etc., indiferent de destinatia culturii.
Foarte importanta este si evaluarea rapida si corecta a costurilor de prevenire si combatere in momentul depistarii infectiei.
La finalul discutiilor s-au propus cateva masuri suplimentare care sa ajute la stoparea raspandirii acestui daunator de carantina si diminuarea pierderilor:
- comasarea suprafetelor pe care se produce cartoful de samanta pentru a limita deplasarea utilajelor;
- colaborarea Unitatilor Fitosanitare cu reprezentanti ai Ministerului Internelor, pentru un control mai strict al producatorilor de cartofi, in special de samanta; pentru controlul micilor crescatori de animale si al mijloacelor de transport trase de animale;
- controlul mai strict al materialului genetic initial importat, provenit din schimburile intre unitatile de cercetare;
- o popularizare mai eficienta a masurilor de prevenire si combatere a putregaiului inelar, prin editarea unei brosuri care sa cuprinda date despre biologia daunatorului, manifestarea bolii, substante de decontaminare, metode corecte de utilizare a lor etc.
Ideea generala a fost ca prevenirea si combaterea Clavibacter este o problema de educatie si de responsabilitate a fiecarui producator in parte.
Roxana BALAN