Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Primele doua grajduri de la cea mai mare ferma de vaci cu lapte din tara, cea de 10.000 de capete

Pe 2 septembrie, compania DNA Agrar a taiat panglica la primele doua grajduri de la ferma din satul Garbova de Sebes, judetul Alba. Este inceputul celei mai mari investitii din domeniul cresterii vacilor de lapte din tara. Afacerea este finantata de puternice asociatii de crescatori din Olanda si din Germania.

"Vrem sa dezvoltam proiecte similare si sa realizam un centru in sud-estul Europei, cu care sa ne mandrim. Credem in vaca de lapte. Procesatorul este multumit ca primeste o cantitate considerabila de lapte, la o calitate europeana", a spus Sorin Anderco, directorul general al companiei DN Agrar.

Fiecare grajd are cate 500 de vaci. Cele 1.000 de vaci produc zilnic aproximativ 23.000 de litri de lapte care se livreaza la Danone. Media pe cap de vaca este de 27 de litri, fiindca nu toate vacile se afla in lactatie la acest moment. Cam 15% sunt in repaus mamar.
Sala de muls este echipata de Westfalia si are 60 de posturi. In spatele salii de muls este o poarta de impingere a vacilor, cu spatiu de asteptare, unde animalele se grupeaza. Toate datele se centralizeaza automat pentru fiecare vaca. Doar doua persoane lucreaza la sala de muls.
Cele doua tancuri de racire se afla intr-o alta sala.

Grajdul de tip "H"
DN Agrar a finalizat alte doua grajduri de dimensiuni similare, care vor adaposti alte 1.000 de vaci, incepand cu 2012. Acoperisurile tuturor grajdurilor au expunere sudica si vor fi dotate cu panouri fotovoltaice. Grajdurile sunt construite in oglinda. Este asa-numitul grajd de tip H, cu un coridor de trecere, care face legatura pentru toate vacile din toate zonele grajdului catre sala de muls.
Pe acelasi coridor este prevazuta si o zona de tratament pentru vacile bolnave. Cand ies de la muls, vacile cu probleme vor fi selectate si dirijate in zona in care se aplica tratamentul. Vacile se intorc apoi prin culoarele laterale.

Grajdurile sunt facute pe structura metalica, acoperite cu panouri sandvici. Dimensiunile si volumul au fost astfel concepute incat aerul sa aiba o cat mai buna circulatie. Lumina naturala este folosita aproape integral. Pe partile laterale, s-au prevazut prelate care, in functie de temperaturile exterioare si de vant, se pot ridica sau lasa. Frontoanele sunt date jos vara si se pun doar iarna pentru mai multa lumina si aerisire. La capetele grajdurilor, s-au montat adapatoare cu nivel, alimentate din tancul de 30.000 de litri de apa colectata din mai multe puturi de mare adancime. Pe mijloc este aleea de furajare.
Fiecare vaca are cuseta ei, cu dimensiuni standardizate. Dejectiile cad pe interval, nu in asternut.
Datorita lungimii mari a grajdului, s-a construit in mijloc un canal transversal pentru dejectii. Aici se deverseaza gunoiul de pe aleile de circulatie, iar din acel canal, cu un mixer si o pompa-tocator, se pompeaza mai departe gunoiul intr-un al doilea canal din capatul grajdului. Ulterior, gunoiul ajunge in laguna din spatele grajdului. Conceptul este olandez.

Laguna este acoperita de o folie impermeabila, iar dejectiile se pompeaza in acea laguna. Ulterior, se vidanjeaza si gunoiul se imprastie pe terenurile arabile.
Cresa viteilor este formata din cusete de tip iglu, din material plastic, aliniate intre cele doua corpuri ale grajdului, astfel incat expunerea la soare sa fie maxima. Deocamdata, DN Agrar vinde viteii, insa in curand va construi o ferma pentru tineret.


Ratia zilnica pentru o vaca de lapte
Toate vacile de la DN Agrar sunt Holstein, cu productie foarte mare de lapte. Fiindca ferma se afla abia la inceput, Sorin Anderco se pregateste intens pentru iarna. Prima grija este insilozarea porumbului. A construit 4 celule enorme de beton pentru siloz, iar dimensiunile vorbesc de la sine: 25 m latime x 50 m lungime x 3 m inaltime.
Jan De Boer Gijsbertus, reprezentantul asociatilor din Olanda si din Germania, crede ca ratia zilnica este optima pentru o productie record: 25 kg de porumb siloz, 8 kg lucerna, 6 kg borhot de bere de la Craiova, 2 kg uruiala de porumb, 3 kg srot de rapita, 1 kg melasa, 200 g minerale, 100 g calcar, 100 g sare. Srotul de soia este cel mai bun, dar e si cel mai scump. Premixurile se aduc de la firma Gravis.
DN Agrar cultiva in arenda aproximativ 11.000 de hectare pe raza judetelor Alba, Sibiu, Hunedoara si vrea suprafete tot mai mari. Ofera 480 - 600 de kilograme de cereale la hectar pentru arenda.
"Ma bucur ca se lucreaza tot mai mult teren arabil din judetul Alba si datorita acestei investitii, ne-a spus Ioan Stanciu, directorul DADR de la Alba Iulia. Totodata, creste si numarul taurinelor, ceea ce este un semn bun. DN Agrar va dubla productia de cereale cu ajutorul gunoiului de grajd. Am acordat tot sprijinul acestei societati".

"Data viitoare, vom construi fara subventii. E prea multa birocratie"
Jan De Boer Gijsbertus e multumit de aceasta investitie, insa este indispus din cauza birocratiei. "Daca dureaza peste un an pana obtin banii de subventii, pentru mine nu mai este atractiv. Daca incepi investitia mai tarziu, atunci pierzi prea multi bani. Fara subventii pot sa construiesc mai repede. Cu subventii, este prea multa birocratie. Data viitoare, vom construi fara subventii. Dureaza prea mult. Te bucuri ca primesti o subventie. 1.200.000 de euro sunt multi bani. Dar, la sfarsit, deduci ca ai pierdut de fapt mai mult. Formalitatile pentru constructii dureaza si ele prea mult. Aceste lucruri trebuie schimbate in Romania", crede olandezul. Inaugurarea s-a incheiat cu o tombola. DN Agrar a pus la bataie o vitica Holstein, cu fundita rosie.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!