Mereu intre doua avioane sau intre doua delegatii de fermieri, Mihai Miron este greu de prins pentru un dialog de presa. Pentru "Profitul agricol", intreprinzatorul de la Dostat, judetul Alba, a facut o excelenta demonstratie cu privire la rentabilitatea vacilor de carne.
Mihai Miron a inceput afacerile din domeniul carnii de vita cu rasa Aberdeen-Angus. A adus vacile din Scotia. Are acum aproximativ 300 de taurine Angus in Apuseni. Mai are o alta ferma, de Charolais, in nordul Moldovei.
"Vacile Angus se cresc foarte usor. Nici nu simti. Poti sa le lasi pe camp, prin padure. Nu au probleme. Trebuie sa lasi niste baloti de fan pe-acolo. Nu este nevoie de o preocupare speciala. Cresc foarte bine, au fatari foarte usoare. Este o rasa mai primitiva, dar exceptionala. Un tauras poate ajunge la 550 de kilograme intr-un an. Vitelul suge 5-6 luni tot laptele, apoi se intarca natural", spune omul de afaceri.
Vacile Angus au longevitate foarte buna, traiesc pana la 20 de ani. Rasa se poate combina perfect cu Baltata Romaneasca. Rezulta metisi cu proprietati deosebite, mai ales ca Baltata da o cantitate mai mare de lapte si, in consecinta, sporul de crestere a vitelului este foarte mare.
Pasunea cultivata stimuleaza cresterea animalelor
Cresterea este profitabila numai daca ai teren suficient pentru pasune. Insa trebuie precizat ca pajistea nu este suficienta doar cu ce da Domnul pe ea.
"Ar trebui schimbata filozofia: sa nu tii animalul in tarc si sa-i aduci mancare la nas, ci sa creezi pasuni cu ierburi bine selectionate. Este obligatoriu sa ai acolo si leguminoase, de genul trifoi, ghizdei, dar si graminee ca festuca, lolium etc. Am facut acest experiment si merge mult mai bine, comparativ cu pasunile simple. Pe o pasune cultivata, sporul de crestere poate atinge 2 kilograme pe zi. Nu in padoc si fara concentrate", explica fermierul.
El foloseste, totusi, 2 kilograme de concentrate pe zi pentru fiecare tauras la ingrasat sau pentru vacile gestante. In rest, toate animalele primesc numai fan.
Vaca de carne poate sa salveze
balanta de plati a Romaniei
In contextul in care numarul taurinelor din Romania scade, Mihai Miron crede ca zootehnia se poate reface numai printr-un amplu program de metisare, atent urmarit: "Daca ne referim la ce efective erau inainte de 1990, astazi avem sub un sfert din numarul taurinelor de-atunci. Eu cred ca, incet-incet, aproape ca se egalizeaza preturile de la noi cu preturile din Occident. Laptele este inca mai bine platit la noi decat in Germania sau in Franta. Eu am niste ecuatii foarte simple in minte. Daca avem vreo doua milioane de vaci in Romania, ne trebuie numai 500.000 sa facem cota de lapte. Restul se pot metisa toate cu rase de carne. Si daca ducem calculul pana la capat, 1.500.000 de carcase din rase de carne le putem avea rapid, in 2012. Inmultim mai intai cu 350 de kilograme in medie, si apoi inmultim cu 5-6 euro pe kilogram. Obtinem cateva miliarde de euro. Am putea acoperi jumatate din deficitul balantei de plati externe al Romaniei numai cu vacile de carne. Tot mai multi oameni de afaceri incep sa realizeze importanta economica a vacii de carne. Eu m-am straduit putin pe zona Muntilor Apuseni si in nordul Moldovei. Am dat material seminal gratuit, acum dau si taurasi".
Statul trebuie sa intervina
Mihai Miron considera ca Guvernul ar trebui sa treaca de la declaratii la stimularea efectiva a crescatorilor care merg pe rasa de carne. Sa subventioneze materialul genetic. Fie ca este vorba de paiete, fie de taurasi cu pedigree atestat din rasele consacrate. "Aceasta initiativa ar da rezultatele cele mai bune. Am aplicat-o si eu si am vazut ca are efecte pozitive. Mai usor este sa oferi taurasi, mai ales pentru zonele de munte. Pentru fiecare vitel de carne obtinut, omul ar trebui stimulat. Sa vada ca merge intr-o directie buna", spune fermierul.
In felul acesta, omul nu si-ar mai vinde vitelul la 150 de kilograme. Aici ar trebui sa se implice asociatiile de profil, dar, aceste organizatii, deocamdata, nu exista.
Mihai Miron le recomanda fermierilor sa nu vanda animale vii, fiindca nu este rentabil: un profit brut de 1.000 de euro la 500 de kilograme. Mihai Miron crede in eficienta unor filiere regionale, care sa abatorizeze in comun animalele. In ce il priveste, face salam sau trimite carnea la unele restaurante de lux din Transilvania, dar si din Bucuresti, unde clientii sunt mai mult straini. Conteaza si pe educarea romanilor privind calitatea carnii de vaca de carne. Promovarea carnii de vaca cu calitati superioare este tot sarcina asociatiilor profesionale, nu a statului.
Deocamdata, restaurantele unde comercializeaza antricoatele maturate timp de 28 de zile, reprezinta o filiera extrem de redusa, prin care se poate face educarea gustului public.