Dan Tandea de la Apahida, judetul Cluj, a ajuns la concluzia ca vacile lui dau o productie mai buna daca se pot misca pe camp si daca pot sa-si aleaga liber hrana. In plus, crescatorul sustine ca animalele lui sunt mai sanatoase decat cele crescute intr-un sistem industrial intensiv, cu furaj unic.

Dan Tandea s-a nascut in 1969. A terminat liceul agricol, a ajuns tehnician veterinar, apoi a facut 4 ani la Facultatea de Clinica si Farmacie Veterinara. Provine dintr-o familie de oieri din Campia Turzii. Bunicul avea o turma de oi dar avea si o... fabrica de cuie! Tatal lui ramasese ultimul turmas din Campia Turzii, dupa colectivizare.
Fiul a lucrat la dispensarul veterinar din Vultureni, apoi la fostul IAS Apahida.
Dupa schimbarea regimului politic, a revenit in satul natal. A inceput cu 700 de oi, iar acum mai are doar 370. A trecut la porci, apoi la vaci. ?Prin 2000, erau numai doua ferme de vaci in judetul Cluj - a mea si a lui Onisor.
A venit Vasile Dancu, de la PSD, sa ne zica el ce-o sa faca ei pentru noi daca ii votam. L-am intrebat de ce n-a facut, cata vreme a mai fost la putere. Cand i-am zis cate vaci am, s-a lamurit: ?Da, dumneata faci parte din chiaburime...? Eu nu voiam ajutor social, eu voiam sa fiu lasat sa lucrez legal pamantul unui IAS paraginit.?

Ferma de la Apahida are trei asociati, cu 240 de vaci, din care mulgatoare - 100. Mai detine si 400 de hectare, din care cea mai mare suprafata o reprezinta faneata si pasunea. Dan Tandea este si administrator. El e cel mai vechi fermier din judetul Cluj: are acte in regula din 1992.

A apelat la un sistem mixt, intensiv-extensiv, pentru a reduce imbolnavirile si pentru cresterea longevitatii animalelor. Pe timp de iarna, le inchide in grajd numai cand temperatura coboara sub minus 10 grade Celsius. Vacile lui isi aleg hrana din trei cosuri enorme. Apoi, ies din grajd si se pot plimba pe o suprafata de 5 hectare, protejata cu gard electric. Fermierul le pune bolovanii de sare tocmai in varful dealului. Vacile fac miscare de nevoie. Asa se intretine fibra musculara, element - zice Tandea - esential, mai ales pe timpul fatarilor. Vara, pasc libere pe pasune si isi completeaza hrana in padoc. Asa a ajuns la o productie medie zilnica de 23 de litri, adica 5000 de litri pe lactatie.

Animalele pot alege = bunastarea naturala absoluta

A nu se intelege ca fermierul din Apahida da mancare la vaci cu furca. Comparand sistemul intensiv, pe care l-a practicat in trecut, cu sistemul mixt intensiv-extensiv, crescatorul a optat definitiv pentru cel de-al doilea:
?Pe-atunci, aduceam masa verde cu remorca. Acum isi iau singure masa verde. Insa pe-atunci aveau probleme ba cu picioarele, ba cu reproductia. Faceam tratamente foarte multe pentru endometrite, sufereau de retentii placentare. Eu am si uitat de meserie de cand nu mi s-au mai imbolnavit vacile. Ele isi aleg ce sa manance, opteaza unde sa doarma. Daca vor sa doarma afara, acolo le las. Uneori, jumatate din ele dorm pe zapada. Daca le este frig, vin pe asternut, in grajd. Vara, pot sa manance iarba cata doresc, apoi cat furaj vor in amestec, adus cu remorca tehnologica. Animalele sunt mult mai sanatoase si laptele mult mai bun?, explica fermierul.

Nutritia - principalul secret al sanatatii

Fermierii care au sistem industrial intensiv sustin ca vaca pierde o parte din energia necesara pentru productia de lapte daca isi cauta singura hrana, daca paste liber. Dan Tandea crede ca tinerea vacilor in grajd inseamna cheltuiala in plus: pentru intretinerea animalelor, pentru tratamente.
?Ce iei la pod, lasi la vama. Rasa Holstein, dupa ce fata, daca nu intervii cu antibiotic imediat, s-a dus. Baltata noastra nu are asemenea probleme?. Iata unul din motivele pentru care in Transilvania predomina Baltata Germana. ?Pe o vaca de reforma, pe o Baltata, primim bani cat pe 3 vaci Holstein la abator?, spune Tandea. El procura materialul seminal de la BVN Targu-Mures.
In fiecare an, face cam 2.500 tone de siloz. A recoltat abia in toamna porumbul de siloz pentru ca i s-au defectat combinele. Porumbul a pierdut rapid foarte multa apa si fermierul a trebuit sa lucreze o saptamana la tocat si tasat. Volumul necesar de fibroase depinde de natura silozului. Cand silozul e uscat, scade consumul de paie. Cand silozul e mai verde, creste consumul de paie la vaci.
Fie iarna sau vara, vacile primesc siloz. Le da, alternativ, semifan din ierburi si din lucerna, la discretie, in cele 3 cosuri. Vacilor de lapte le pune fan uscat intr-un cos, semifan de lucerna in al doilea cos, iar in al treilea - semifan de ierburi cu graminee. Ele aleg.

Paiele le pune in asternut permanent. Vacile mai mananca si de-acolo. ?Daca are ce sa aleaga, animalul isi regleaza singur acidozele. Industriasii dau furaj unic si nu contest metoda, dar pentru confortul animalului, cred ca este mai bine asa. Vacilor de lapte le dau suculente industriale: borhot de bere, taitei de sfecla?, explica Dan Tandea.
Vacile sterpe si tineretul nu primesc fan de lucerna. Le da siloz, mai putin sroturi, multe fibroase. Nu le da taitei de sfecla. La juninci le da furaj de volum. Trebuie sa manance cat mai mult dupa ce implinesc 6 luni.
Urmarind atent elementele care influenteaza sanatatea vacilor, crescatorul a ajuns la performante. Asa se explica de ce, in perioada 1997-2000, Dan Tandea a fost cu animalele lui la trei expozitii europene pentru Baltata Germana - Fleckvieh, in locul austriecilor care aveau probleme cu antraxul si cu febra aftoasa.

Viorel PATRICHI