SC Karpaten Meat din judetul Sibiu incheie contracte cu cei care vor sa creasca vitei pentru carne Aberdeen Angus. Fie ca este vorba de rasa pura sau de metisi obtinuti din vaci Baltata, Karpaten Meat cumpara viteii la 8-10 luni, dupa intarcare, la minim 200 kg.
Karpaten Meat a demarat acest program in 2011. Un al doilea program de cooperare cu micii fermieri se refera la metisarea pe Baltata Romaneasca: prin monta naturala sau cu material seminal congelat. Dupa intarcare, cumpara vitelul. Masculii sunt castrati a doua zi dupa fatare.
La prima generatie, metisul preia foarte multe din caracteristicile Angusului. "Cand vitelul are 200 de kilograme, oferim 500-700 de euro pe exemplar, indiferent daca sunt taurasi castrati sau vitele. Boii se trimit la abatorizare intre 21-24 de luni. Am avut si carcase de 380 de kilograme", spune Samuel Widmer, unul din cei doi proprietari.
Elvetienii urmaresc sa dezvolte ferma de ingrasare
Compania Karpaten Meat a fost infiintata de doi frati din Elvetia: Samuel Widmer si Stefan Jung. Cei doi au simtit ca pot incepe o buna afacere. Samuel este macelar, cunoaste piata carnii din Europa. Stefan este de profesie zootehnist. Ei au adus la Nocrich 120 de vaci din Germania. Au cumparat grajdurile fostului IAS, pe care le-au modernizat: au inaltat coama grajdurilor, au montat ferestre noi si mari, sa intre mai mult aer si mai multa lumina.
Ferma are 1.300 de animale si este impartita acum in trei puncte de lucru: reproductia, carantina si grajdurile de ingrasare. Acestea se vor dezvolta foarte mult in viitorul apropiat, spune Widmer.
"Am venit din 2008, imi place aici. Locuiesc la Sibiu. Am program de dimineata pana seara. La inceput, am dormit in ferma 8 luni", povesteste Samuel.
Sprijin pentru construirea unei ferme
"Crescatorii pot vizita ferma noastra, suntem deschisi la orice tip de informatii au nevoie. Le oferim recomandari de furajare, dar va rog sa nu le publicati", spune Florina Muntean, director de marketing.
Samuel Widmer poate sa ofere unui crescator oricate juninci doreste. Daca nu are suficiente in grajdurile proprii, aduce din Germania. Toate animalele au pasapoarte de origine, cu toate vaccinarile si controalele veterinare garantate.
Angus isi gaseste usor cumparatori
Asa sustine Samuel Widmer, un om de 40 de ani. Stie bine piata carnii de vita din toata Europa. "In fiecare tara este un specific. Italienii prefera animale rosii. Piata pentru Angus este partea de nord a continentului - Germania, Elvetia, Anglia. Mai putin Franta. In America, Angus este cea mai cunoscuta rasa. Si in Canada, Australia sau Noua Zeelanda". Angus este apreciata pentru marmorarea carnii, explica fostul macelar.
Castrarea taurasilor se face a doua zi dupa fatare
Ca sa evite stresul animalelor, Karpaten Meat castreaza taurasii a doua zi dupa fatare, cu ajutorul unui inel de elastic, atunci cand se crotaliaza.
Un bou Angus poate ajunge la o tona. Alt avantaj este ca nu trebuie sa se desparta animalele pe pasune. La 6 luni, Angus deja devine fertil. Daca nu ii castreaza, taurasii merg cu mamele intr-o grupa si vitelele in alta grupa. Elvetianul cere prin contract micilor crescatori sa castreze taurasii pentru ca boii cresc mai repede si pot ramane mai mult pe pasune.
Sistemul de furajare
Rasa Angus se preteaza foarte bine la conditiile din Romania. Sistemul de crestere este extensiv. Vitelul ramane langa mama pana la 8-10 luni, toamna tarziu, cand este intarcat. Valorifica foarte bine iarba de pe pasunile inconjurate cu gard electric. Are un spor mediu zilnic de 1.200-1.300 grame, doar din lapte si iarba, fara concentrate.
Iarna, crescatorilor li se recomanda sa suplimenteze ratia daca este foarte frig. De furajare suplimentara au nevoie si taurii.
Samuel Widmer foloseste fostele terenuri agricole ca pasune. "Avantajul rasei Angus este ca poate valorifica si iarba de slaba calitate, ceea ce nu este posibil cu rasele franceze, cum ar fi Charolaise, Limousine. De aceea, Angus este raspandit in toata lumea". Acolo unde iarba este rara, elvetienii de la Sibiu suprainsamanteaza terenul. Mai fac si porumb de siloz, numai pentru finisare. Vacilor care vor pleca la abator li se adauga la ratie siloz de porumb si concentrate de cereale. Vacilor fara vitei li se da numai fan.
Siloz de porumb cu taietei de sfecla si borhot de bere
Karpaten Meat administreaza 2.000 ha. Widmer spune ca un hectar e suficient pentru o vaca. Are 6 tractoare, un ifron pentru balotii de fan, masina de tocat pentru siloz, remorci mari pentru transportarea fanului.
In fiecare an, seamana 40 de hectare de porumb pentru siloz. Silozul de porumb il amesteca in remorca furajera cu fanul. In porumbul siloz, pune si taietei din sfecla de zahar, cam 25%. Silozul iese mai suculent daca i se adauga si borhot de bere.
Mai seamana 200 de hectare de lucerna si trifoi. "Facem si siloz de lucerna: prima coasa - dupa inflorire. La a doua coasa, este mai eficient sa se faca silozul din otava de 30 cm. Inainte de inflorire, cand lucerna este mai suculenta. Cand e prea mare, lucerna are multa celuloza. Trebuie tocata la 3-4 cm. O tasam imediat cu Wolla", recomanda fermierul elvetian. La ferma se produce mai putin semifan, in baloti cilindrici etans. Nu e rentabil din cauza pretului mare al foliei. In plus, se pot sparge in timpul manevrarii.
Cei doi elvetieni spun ca nu au putut beneficia de fonduri europene din cauza birocratiei. Asa ca au renuntat, chiar daca ar fi fost profitabil pentru achizitionarea utilajelor.
Prefera monta naturala
Cei de la Karpaten Meat aduc material seminal numai pentru programele de parteneriat cu micii crescatori. Pentru animalele proprii, practica monta naturala: un taur la 30 de vaci.
"In sistemul de crestere a vacilor pe pasune, este foarte greu sa faci inseminare artificiala: trebuie sa verifici fiecare animal, sa le sincronizezi. In sistemul nostru de crestere, monta naturala dirijata este cea mai buna rezolvare, taurul isi face treaba si este mult mai simplu logistic".
Elevetienii lasa taurul in cireada doar doua luni, in iunie si iulie, ca sa obtina viteii in martie-aprilie. Dupa doua luni, vacile se verifica la ecograf. Cu cele care nu au ramas gestante se creeaza un grup si raman cu taurul alte doua luni. Cele care nu raman gestante nici a doua oara, vor fi duse la abator. "Noi nu provocam caldurile artificial. 70% din fatarile noastre au loc primavara, iar 30% dintre vaci fata toamna, prin octombrie-noiembrie", spune Samuel Widmer.
Rasa Angus nu prezinta probleme de sanatate, fata usor si rezista foarte bine la factorii de mediu. Se mai intampla sa-si mai rupa cate una vreun picior. Probleme majore de sanatate nu exista.
Angusul are o blana foarte deasa si foarte lunga. Este important ca animalele sa fie rase pe spate fiindca transpira in grajd si pot avea probleme cu plamanii, explica Samuel Widmer. Junincile, in special, cand intra in calduri, transpira si pot sa racesca usor. Problemele apar, de regula, atunci cand diferentele de temperatura dintre grajd si afara sunt prea mari. Nu este nevoie de stabulatie.
"A trebuit sa pornim de la genetica"
Cei doi elvetieni au un partener in Austria, unde vand carcasele.
"Ideea noastra este sa dezvoltam in Romania o piata a carnii de Angus. De aceea am si venit aici. Am vazut insa ca trebuie sa pornim de la genetica. Mai intai, formam viteii, producem animale. Abia apoi vom trece la abatorizare. Pas cu pas, facem infrastructura. Nu trebuie sa faci abator si sa nu ai ce prelucra. Cresterea este o activitate mai usoara. Finisarea si comercializarea sunt putin mai dificile. Carcasele trebuie sa fie corespunzatoare standardelor", spune fermierul.
