Cu prilejul targului Agraria, comisarul Dacian Ciolos a trecut si pe la ferma lui Mircea Ciurea, din Gherla. Asteptand un oaspete asa de important, gazda incerca sa-si mascheze emotiile.
Nevestele fermierilor facusera placinte cu branza proaspata, au adus platouri cu cas de oaie si ceapa. Cel mai relaxat parea sa fie Dan Tandea, presedintele Cooperativei Somes-Aries: cu gabaritul lui de o suta si ceva de kilograme, el ar vorbi la fel de neaos chiar si cu Sfantul Petru, daca i-ar trece pragul.

Dupa un ceas de frasuiala, a venit si Dacian Ciolos. La fel de modest si comunicativ ca toti oamenii obisnuiti. A vazut ferma lui Mircea Ciurea, a remarcat sistemul simplu de crestere a vacilor performante pentru lapte.
Comisarul european a ramas placut impresionat de activitatea Cooperativei si i-a indemnat pe crescatori sa-si pastreze personalitatea si sa mearga pana la capat. Sa ofere produse de ferma.

"Produsele venite din fabricile de alimente s-au standardizat pana la punctul in care producatorul devine anonim, fara suflet. Insa exista o categorie de consumatori mai exigenti, pentru care nu este indiferent ce si de unde mananca", le-a recomandat Dacian Ciolos membrilor cooperativei, precizand ca occidentalii nu au bani mai multi, dar stiu sa-i foloseasca mai bine. Nu pe grajduri sofisticate si nici pe programe de consultanta pentru pregatirea proiectelor, pentru care se iau 10% din start. Guvernul de la Bucuresti trebuie sa-si clarifice toate aceste obiective prioritare pana la mijlocul anului 2014.
A urmat o dezbatere la usa grajdului cu toti crescatorii.

"Noi nu facem industrie, preferam sa ne placa vacile"
Crescatorii din zona sustin ca, pentru ei, Baltata Romaneasca este mai eficienta decat Holstein fiindca e mai bine adaptata. Nu necesita adaposturi sofisticate. "Nu ne plac cele negre, osoase si slabe. Cei care cresc Holstein fac industrie. Noi preferam sa ne placa animalul la ochi. Este o traditie. Am incercat si cu Holstein. Oamenilor nu le-a placut, chiar daca pe timpul comunistilor s-au facut metisari cu negre. Acum, au trecut iar la Baltata. Diferenta de lapte fata de Holstein, Baltata o acopera din carne", spune Dan Tandea. Esentiale raman furajarea si genetica.

Crescatorii acuza importurile de lapte
Fermierii din aceasta cooperativa avertizeaza ca procesatorii au cumparat fabricile de lapte, le-au inchis si au deschis depozite pentru lapte adus din alte tari. De aceea, se gandesc foarte serios sa-si conceapa propria procesare.
Dacian Ciolos i-a pus in garda ca pretul laptelui la piata ar putea sa devina mai volatil: "Eliminarea cotei va insemna ca toti crescatorii din Europa vor putea sa produca mai mult. Dar va fi presiunea pe pret mult mai mare. Unii vor putea sa mai reduca din costuri cu roboti de muls si cu marirea efectivelor. Dar, pana la un punct. Vor fi si unii fermieri care nu vor suporta presiunea mare a pretului".
Prin urmare, si in viitor se va aduce lapte mai ieftin.

Produsele locale, autentice, vor putea fi vandute chiar cu preturi mai mari
Comisarul crede ca situatia nu este insurmontabila pentru fermele de familie. Crescatorii, asociati, se pot impune prin produsele lor autentice pentru consumatorii tot mai pretentiosi:
"Aici puteti sa castigati o parte din piata. Exista produse standard, pe care lumea le cumpara fiindca sunt mai ieftine. Eu cred insa ca in sectorul alimentar, daca omul stie ca produsul are la baza laptele de-aici, va cumpara chiar daca va costa mai mult. Daca veti reusi sa comunicati pe aceasta parte, sa aveti un cost de productie competitiv cat de cat, veti atrage consumatorul care prefera un produs autentic, din zona. Cu aceste produse nu va pot face concurenta marii producatori fiindca ei se duc pe un alt areal de piata".

Sistemul de regionalizare a platilor va stimula dezvoltarea
Crescatorii au vrut sa afle ce se va intampla cu subventiile, in conditiile in care Germania, de exemplu, are o medie a platilor la hectar de peste 300 de euro. Romania va ajunge probabil pe la 200 de euro pe hectar.
Modul in care banii vor fi repartizati pentru stimularea diverselor domenii din agricultura va depinde de guvernul national, spune comisarul european.
"Asta nu inseamna ca, dupa 2014, vor fi dati 200 de euro pe toate hectarele din Romania. Noi am propus sistemul de regionalizare a platilor. Atunci, statul va trebui sa decida daca ramane cu aceeasi plata la hectar peste tot in tara sau va regionaliza platile, in functie de specificul productiei. Pentru zootehnie, poate sa fie plata mai ridicata pe pasune sau o sa vedem cum combinam, cum integram plata pe cap de animal in plata pe ferma", explica Ciolos. Se va putea mentine posibilitatea de cuplare a platilor, cum este la oaie. Sa se plateasca pe efectivele de animale existente in ferme. Si atunci, pentru anumite zone, cum ar fi cresterea vacilor in regiunile de deal sau de munte, poate sa intre toata Transilvania, unde plata pentru ferma de animale sa fie mai ridicata decat in sud, tocmai fiindca regiunea are acest specific.

Valorificarea specificului local
Comisarul insista si acum ca fiecare tara sa-si gandeasca strategiile din agricultura in functie de obiectivele majore, stabilite la UE. In consecinta, la fel se vor acorda si subventiile.
"Exista doua mari posibilitati de subventionare: subventia decuplata de productie si subventia care poate sa ramana cuplata cu productia. Adica se acorda la specificul productiei. Tarile care vor sa-si mentina un anumit specific, cum ar fi vaca de carne in zona alpina din Franta, de exemplu, au posibilitatea sa acorde o subventie mai mare pentru vaca de carne, comparativ cu alte tipuri de activitati agricole.
Prin urmare, obiectivele mari ale fiecarei zone nu se mai decid la Bruxelles. La Bruxelles, incercam sa definim obiectivele mari in functie de potentialul pe care il avem la nivel european. Noi dorim sa oferim instrumentele de finantare prin care statele membre sa stimuleze acele sectoare pe care doresc ele sa le dezvolte, sa produca in mod complementar, fara sa se deranjeze reciproc.
Romania poate opta pentru doua-trei domenii mari, pe care sa le sustina chiar si la nivel regional. Adica, poate sa aiba o abordare strategica pe Transilvania pentru doua sectoare prioritare, pe care sa le privilegieze. Poate sa aiba o alta abordare pentru Moldova sau pentru zona de munte", a explicat Dacian Ciolos. El insista ca Romania sa se defineasca prin potentialul ei specific pana in 2020.
"Ei bine, Bruxellesul nu-l va mai limita pe ministrul Agriculturii, dar asta nu-l scuteste sa aiba o gandire proprie", a subliniat comisarul.