Catalin Ene si Mihai Sorin Carstea din Pitesti au cumparat Avicola Costesti din judetul Arges. Dupa mai multi ani de eforturi si investitii, ei cresc porci proveniti din cele mai bune rase din Danemarca. Vremea a trecut si nu s-au mai preocupat sa schimbe denumirea initiala.
Inainte de 1990, ferma avea porci, crestea gaini la baterii si pui de carne. Si se chema Avicola Costesti. Cei doi actionari actuali aveau initial in proprietate Comcereal Arges. Treptat, ei au cumparat actiuni la FNC Rosiorii-de-Vede, care avea cateva mii de porci. "Trebuia sa inchidem ferma. Am cumparat actuala Avicola Costesti si am adus porcii de la Rosiori acolo in 1999. Acum avem 13.000 de capete", spune Catalin Ene, care este si administratorul afacerii. "Cand am inceput noi ferma, nu exista moda importului de purcei pentru ingrasare. Trebuia sa-ti faci matca. Moda ingrasatoriilor a venit din Occident", explica Ene.
Au inlocuit matca veche cu purcei adusi din Danemarca. Importa direct, fara intermediari. Este o ferma integrata, in care rasa preponderenta este DanBred. "Avem o linie obtinuta din Landrace - Marele Alb si Hampshire-Duroc. Cred ca da rezultate mai bune decat Pietrain", spune Razvan Bleau, directorul fermei.
Din doi in doi ani, aduc scrofite si vierusi din ultimele linii ameliorate. Au acum o matca de aproximativ 1.200 de scroafe. Taie aproximativ 25.000 de porci pe an.
Cresterea porcilor este profitabila, chiar daca nu ai baza furajera proprie
Asa spune administratorul, desi intelege ca ar fi ideal sa-si produca singuri furajele. "Ne-ar trebui mii de hectare. Ferma este profitabila daca o administrezi bine". Dar ce inseamna sa administrezi bine o ferma de porci, in timp ce multi crescatori dau faliment sau se lamenteaza? "Sa respecti regulile. Furajele trebuie cumparate in campania de recoltare, cand e mai ieftin. Avem buncare de 7.000 de tone. Sa-ti urmaresti atent costurile. Romania importa 60% din carnea de porc necesara. Deci este mult loc pentru dezvoltarea investitiilor pentru cresterea porcilor, dar trebuie rigoare", spune Catalin Ene, de profesie inginer mecanic.
"Am preferat furajarea uscata cu Big Dutchman"
Razvan Bleau, directorul fermei, spune ca porcii lui au ajuns la un spor mediu zilnic de crestere de 580 de grame de la 0 zile la taiere. "Verificam sporul la abator fiindca fiecare porc are crotaliu. Ii sacrificam la 97-100 kg".
La inceput, ferma avea furajare lichida. Cu o singura bucatarie furajera pentru hrana lichida. Furaja insa uniform, indiferent de categoria de varsta a porcilor. Pentru unii porci trebuia facut insa un anume tratament, pentru altii - nu. "Nu am avut performanta pe furajarea lichida si am renuntat. Trebuia sa dam acelasi furaj la toti porcii. Fluxul trebuie respectat. In plus, era un mare consum de apa: la 1 kg de furaj, trebuiau 3 l de apa. Cand porcul ajunge la 90 kg, mananca 3 kg de furaj. Deci, trebuiau 9 l de apa. Ca tehnologie, furajarea lichida este buna. Daca ferma are si subproduse, cum ar fi zerul, furajarea lichida este foarte buna si se fac economii mari. Noi nu avem si de aceea, am renuntat la furajarea lichida", spune directorul. Furajarea uscata se face cu tehnologie de la Big Dutchman. Bucataria are buncar, casete de furajare si fiecare hala primeste reteta ei. Ferma are trei retete diferite. Srotul de soia s-a scumpit mult in ultima vreme. Il importa din Argentina sau Brazilia. Premixurile le aduc din Danemarca.
In retetele fermei din Costesti, porumbul nu e preponderent. Danezii pun accent principal pe orz si grau. "De sapte ani, nu am modificat retetele. La recoltare, graul, triticalele si orzul apar primele. Prin urmare, stim ce pret au, iar despre pretul porumbului aflam abia la toamna. Cerealele le luam din sud la recoltare si le depozitam in silozuri", explica directorul.
Retetele difera, dar, in linii mari, ele contin 30-33% grau, 30% orz si porumb 17-18%. Orzul este important la finisare. Asa ca fermierii de la Costesti sustin ca produc cele mai bune carcase din Romania datorita geneticii si furajarii.
Un abator nou, construit cu Baroncini si Horeca
In maxim doua luni, Avicola Costesti va inaugura un abator nou, realizat cu italienii de la Baroncini si Horeca. "Am accesat un proiect european: investitia este evaluata la 2 milioane de euro, din care primim 50%. Se pot taia si 500 de capete pe zi", spune administratorul. Avicola Costesti vinde semicarcase la diversi clienti mici.
Ferma a sacrificat pana acum la vechiul abator de la Rosiorii-de-Vede. "Directia Sanitar-Veterinara nu ne mai permite sa functionam acolo. Toate liniile de abatorizare si de frig erau pe carbon, cum era cu 40 de ani in urma, ceea ce nu se mai admite azi. La abatorul din Costesti, totul e construit pe inox alimentar. Grinzile toate au fost galvanizate," spune Alexandru Gotea, omul care supervizeaza santierul.
In noul abator, animalele sunt aduse in sala de asteptare. Asomarea se face electric intr-o boxa. Porcul e transportat pe banda cu role spre cuva de oparire. Oparirea se face cu abur si cu apa fierbinte. Este ridicat cu macaraua si transportat spre sala de transare. "Deocamdata, ne axam numai pe carcasa, fara semipreparate. Separat, s-a asamblat o linie pentru organe de porc, alta pentru curatarea matelor", spune tehnicianul.
Sala de frig este construita de firma Horeca, specializata pe abatoare. Spatiile auxiliare cuprind laboratorul, vestiarele, salile de dusuri pentru lucratori. Un put de 170 de metri adancime va asigura apa necesara.
Bunastarea respectata garanteaza venirea banilor
Initial, erau hale oarbe pentru pasari. Fermierii au facut admisii de aer, au montat ventilatoare pe coama pentru a scoate aerul viciat. Fosele se afla sub pardoseala de plastic. Porcul gras are gratare de beton. La scroafe - gratare de material sintetic.
Folosesc aeroterme cu gaz pentru incalzire. "La purcei avem patuturi incalzite electric. Consumul de energie nu e mare. Pretul gazelor a crescut brutal. Energia electrica este mai convenabila pentru patuturi. Compartimentul scroafei trebuie sa aiba 22-23 de grade Celsius. Adaptarea vierusilor si scrofitelor este singura noastra complicatie mai importanta. Insa numarul lor e redus: 150-200 de animale la doi ani. De obicei, ii aducem primavara, cand temperatura e asemanatoare cu cea din Danemarca. Dupa 2-3 luni, se adapteaza", spune Razvan Bleau. Densitatea redusa si bunastarea garanteaza venirea banilor pentru sprijin.
Crescatorii respecta tratamentele si controleaza furajele - acesta e secretul scaderii mortalitatii si al cresterii prolificitatii.
Ferma are laborator de conservare a materialului seminal de la proprii vieri si face inseminare artificiala. Nu vinde material seminal.
Avicola Costesti practica pre-epurarea dejectiilor. Separa mecanic partea lichida. Partea solida se pastreaza pe niste paturi de uscare, unde se deshidrateaza. Partea lichida merge intr-o laguna sapata in pamant si bine etanseizata. Apoi se imprastie pe camp. Gunoiul se vinde la alte ferme care fac cultura mare, pe baza de contract.
Viorel PATRICHI
