Dupa mai multe calatorii pentru documentare prin Italia, Austria, Franta si Germania, Ioan Oprita a construit la Gadalin, comuna Jucu, judetul Cluj, o ferma de tip austriac: acolo creste vaci cu lapte si, in paralel, dezvolta metisi din rase pentru carne.

Ioan Oprita s-a nascut la 7 martie 1979, la Gadalin. A terminat stiinte economice la Cluj, dar a preferat zootehnia.
La 33 de ani, sta mai mult pe tractor, fiindca el este principalul lucrator din ferma. "Era o pasiune din copilarie. Bunicul era tehnician veterinar si avea bivoli, la Tioltiur. Acolo am copilarit. Mergeam cu el peste tot. Daca nu putea fata o vaca, vedeam ce face. Eu am vrut sa dau admiterea la zootehnie sau la medicina veterinara. Mama insista sa urmez stiinte economice, ca ea. "Ce vrei, sa stai toata viata in balega?"
M-am rugat de toata familia sa ma sprijine sa fac o ferma... Acum, mama regreta ca nu m-a lasat sa urmez medicina veterinara. Cateodata ii invidiez pe unii fosti colegi care lucreaza la cate-o banca sau la multinationale. Mai ales ca eu trebuie sa merg pe tractor toata noaptea, pana dimineata, ca sa frezez pentru semanatul porumbului. Dar nu stiu daca ei au bucuria mea, sa vada cat de frumos creste un lan de porumb, cu 45-50 de tone la hectar. Eu sunt propriul meu stapan si la voia celui de sus...", spune fermierul.
Tatal, Emil Oprita, a lucrat in industrie toata viata. Acum, isi ajuta fiul. El a cumparat halele CAP si a facut o moara de cereale, in urma cu 17 ani. Tata se ocupa de moara si de brutarie. Se aducea foarte multa faina din Ungaria si nu cumpara nimeni faina. Nu avea ce face nici cu tarata. De aceea, a trebuit sa ia animale pentru valorificarea cerealelor. Au inceput sa construiasca ferma in anul 2002.

Ioan Oprita are o ferma de 100 de vaci cu lapte din rasa Baltata Germana. Pe toate le tine numai in grajd. Doar in perioada de repaos mamar, le scoate afara. Tineretul este izolat pe deal, intr-o tabara de vara.
A inceput cu un nucleu de juninci gestante, aduse din Germania. Apoi, a folosit material seminal de la Semtest Targu-Mures. "Am facut ferma de la Gadalin dupa un model din Austria, unde am stat doua saptamani. Am adaptat-o la conditiile mele". La capatul halei, a montat sala de muls, cu sala de asteptare. Era un novice si indrumatorul lui permanent i-a fost si ramane Mircea Ciurea. El i-a spus sa aduca genetica din Germania. "Am intrat cu ferma in cooperativa Somes-Aries, condusa de Dan Tandea".

E convins ca ferma cea mai buna este cea in care medicul veterinar intra cel mai rar. A conceput o nutritie foarte buna, din care sa nu lipseasca micro si macro-elementele. Curata copitele de cel putin doua ori pe an fiindca vacile de lapte stau mai mult in stabulatie si unghiile se deformeaza. Apeleaza la un podotehnist specializat, Ciprian Supuran, care umbla cu instalatia prin tara. Costa 25 de lei pe vaca anual. "Totul trebuie gandit economic. Eu, fiind economist, imi tin costurile sub control, altfel nu se poate".
Ratia de baza este de 28-30 de kilograme de porumb siloz pe zi. Cumpara premixuri de la DaNutrition si de la Fides Agro. Are o sala de muls Banatul, cu 2x4 posturi, cu spalare automata.
In paralel, face metisari cu rase de carne. "Este o sursa de bani pentru campania agricola, daca intarzie subventia. Carnea de calitate e bine platita. Apreciez in mod deosebit rasa Charolaise. Am luat material seminal de la DaNutrition. Rasa de carne este o sansa pentru ca unii fermieri mari sau mici sa mai castige un ban. Din nefericire, nu avem o politica agrara pe termen mediu pentru sprijinirea domeniului", regreta fermierul.
Viteii se vand la un pret mic, in comparatie cu costurile pentru cresterea lor. La abatorul unde vinde Ioan Oprita, tot ce depaseste 300 de kg/carcasa pleaca la export fiindca este un produs de calitate. Indiferent daca e vaca de reforma sau tineret. "Daca noi vom promova prin magazine specializate carnea de rasa, gustul se va forma. Majoritatea crescatorilor din Cooperativa Somes-Aries au facut metisari cu rase de carne. Piata o va cere. Baltata Germana are un spor de crestere bun, dar randamentul in carcasa este mai mic. Are capul mai mare, osatura foarte proeminenta. Metisii de Charolaise au o un randament foarte bun la carcasa, cu osatura mai fina, iar sporul de crestere mai mare. Furajul poate sa fie mai acid fiindca asa creste sporul", explica Oprita.
Vrea sa-si convinga partenerii din Cooperativa Somes-Aries sa construiasca un mic abator, cu un magazin propriu. "Daca politica agricola ne va sustine, am putea sa facem abator cu magazin fiindca, prin credite cu dobanzi de 10-11%, in 5 ani, este foarte greu. Utilajele pentru procesare ne vor costa peste un milion de euro," precizeaza crescatorul.

Lucreaza 120 de ha la Gadalin. In fiecare an, seamana 30 de ha de porumb pentru siloz. Prefera hibridul Promi de la Caussade. "Incerc acum si Coralba de la Pioneer, sa vedem ce rezultate obtinem. Facem cam 1.000 de tone".
Inchiriaza un tocator de mare capacitate si face silozul la inceputul lui septembrie. In functie de stadiul porumbului. "Promi prezinta un raport bun stiulete-planta verde. Bobul este in tinta si planta e inca verde. Avem astfel cel mai bun echilibru energo-proteic. Am fost la Vasile Pachitanu si am invatat cum se fac furajele de la el", explica Ioan Oprita.
A semanat amestec de ierburi: dactilis, festuca, lolium. Foloseste silozul de iarba pentru vaca de lapte. Prima coasa o insilozeaza mereu. Coseste iarba dimineata, apoi o aduna imediat in brazde. A doua zi o toaca si o taseaza cu tractorul. Foloseste inoculant de la Altec si Pioneer. Lucerna nu are suficiente zaharuri si trebuie ajutata cu inoculanti.
Cultiva grau pentru propria moara si face paine pentru sateni.
Are toata gama de utilaje, inclusiv o combina de cereale, 4 tractoare, din care 2 Fiat - unul de 130 CP si altul de 100, cu incarcator frontal, o remorca autoincarcatoare pentru fan.
Ioan Oprita a incercat de doua ori sa acceseze fonduri europene: cu 7 ani in urma, pe vremea SAPARD, dosarul i-a fost respins tocmai la Satu-Mare; in 2008, a depus un alt dosar in sesiunea din mai. A asteptat sa se faca departajarea in sesiunea din toamna, prin punctaj. A cheltuit peste 100 de milioane de lei pe avize si consultanta. Si l-au respins fiindca era asociat in firma cu mama care nu putea sa aiba sub 40 de ani. Oare consultantul care a luat banii nu stia conditiile?
"Eu nu am cerut anumite utilaje fiindca le aveam deja. Nu puteam sa le mai cumpar o data. Si am pierdut iar. Am cumparat utilaje la mana a doua pe fonduri proprii. Le ingrijesc fiindca lucrez mai mult eu pe ele. Am doar o femeie la muls, un ingrijitor si un tractorist. Nu-mi permit sa angajez mai mult".

La fel ca pe multi altii, birocratia l-a dezamagit si pe el. Banii europeni raman tot mai departe pentru asemenea fermieri. "Pentru ultima data, in 2013, voi mai incerca sa accesez un fond european, daca vor mai fi bani. Nu pot sa iau subventii daca baba si mosul au pamantul pe ambele nume. Ei pot lua subventii, dar eu nu, chiar daca lucrez pamantul lor. Eu raman cu buzele umflate. Mi-ar conveni sa trec terenul lor la mine, pe subventie ca sa pot lua motorina. Le dau 500 de kilograme boabe la hectarul arendat".
Cate lucruri simple ar trebui sa clarifice legiuitorii nostri...

Viorel PATRICHI