Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cum arata o ferma detinuta de statul polonez?

Polonia are 46 de ferme detinute de stat. Cea mai mare dintre ele este in Chodecz, centrul tarii, si are 4 ramuri de activitate: cultura plantelor, cresterea vacilor, cresterea porcilor si producerea de alcool.

Ferma are o istorie de peste 50 de ani. In 1995 ea a fost preluata de Centrul de Crestere a Animalelor din Polonia. Ferma detine 2.000 de hectare, 340 de vaci de lapte, 700 de scroafe si o distilerie.
Cultura principala este porumbul: 900 ha, din care 200 ha porumb siloz. Cea mai mare parte a productiei se intoarce in ferma, pentru hrana animalelor. Numai 200-300 de tone sunt vandute. Alte 400 ha au fost semanate cu grau, 150 ha cu sfecla de zahar si tot pe atat cu triticale. Inca 40 ha au fost semanate in toamna cu rapita. Cum iarna a fost grea, rapita a inghetat si numai 250 hectare au supravietuit. Restul au fost inlocuite cu rapita de primavara, orz si grau de primavara.

Cea mai mare ferma de vaci din regiune
Cele 340 de vaci de lapte sunt rasa Holstein Frize. Productia medie este de 9.700 litri de lapte/ vaca/ an, cu o grasime de 4,49% si proteine 3,6%. In total 3 milioane de litri/ an. Ferma are cel mai mare efectiv de vaci din regiune. Fermierii din zona nu au mai mult de 20 de vaci.
Vacile sunt mulse de 3 ori pe zi, cu ajutorul unei instalatii tip carusel, pentru 22 de capete. Apoi, laptele ajunge intr-o instalatie care ii scade temperatura la 4 grade Celsius.
"Doua persoane lucreaza cu aceasta instalatie. Laptele este vandut unei cooperative cu 1,43 zloti pe litru (25 de centi). 12% din totalul laptelui pe care il colecteaza vine de la noi. Nu ne plangem, dar un litru de apa minerala costa la fel. Iar costurile de productie sunt mai mici pentru apa", spune Wlodzimierz Mikulski, managerul fermei.
Polonezii incearca sa controleze cat mai bine ferma. Fiecare grajd este dotat cu o camera video. De asemenea, au cumparat de la Universitatea Agronomica din Polonia un sistem computerizat prin care pot vedea cat lapte a dat fiecare vaca la fiecare mulsoare. Vacile sunt impartite in 3 grupe, in functie de numarul de litri de lapte pe care il dau: cele peste 45 l/zi, cele intre 30 si 45 l/zi si cele sub 30 l/zi. Cu ajutorul aceluiasi sistem pot vedea alimentatia pentru fiecare grupa de vaci.
Viteii sunt tinuti in crese pana la maxim 2 saptamani, apoi dusi in grajd.
In ferma se face si transfer embrionar. Rezultatele nu sunt exceptionale, dar pentru ei este un inceput. Apeleaza la serviciile unui medic veterinat privat pentru asta. Pentru inseminare au angajati doi medici veterinari.

Productie de 16.000 de porci pe an
Cele 700 de scroafe sunt din rasele Marele Alb Polonez si Hampshire.
Produc 16.000 de porci pe an, care atunci cand ajung la 150 de kilograme sunt procesati in propriile abatoare. Uneori vand porcii si catre fermele mai mici din zona.

Fabrica de alcool veche de 108 ani
Distileria este vazuta ca o sursa suplimentara de bani. Venitul anual al fermei este de 20 milioane de zloti (5 milioane de euro) din care numai 1,5 milioane de zloti vin din productia de alcool. Porcii aduc cel mai mare venit: 6 milioane de zloti. Inca 4-5 milioane de zloti vin din productia de lapte, iar 5 milioane de zloti de la culturi.
Fabrica de alcool a fost construita in 1904. Aceeasi instalatie este folosita si acum. "Distileria este de pe vremea cand regiunea era sub dominatia rusilor. Instalatia este nemteasca. In acei ani, in fiecare ferma era o distilerie. Alcool din cartofi am inceput sa producem in 2010, cand am avut o productie mare si nu am avut ce sa facem cu ei. Poate ca intr-un an nu este profitabil sa produci alcool, dar in alti ani, cand productia este buna, este rentabil. Facem alcool din orice. Folosim mai ales cartofi, dar si maltul ramas dupa productia de bere si cereale", explica Wlodzimierz Mikulski. Anul trecut au cumparat cartofii cu 12 euro per tona.
"Folosim cam 7 tone pe cartofi la o productie. Alcoolul are 92 de grade. Il vindem la fabricile de vodca din zona, cu 2,5 zloti/ litru ( sub 50 de centi). Asta in timp ce pe piata se vinde cu 100 de zloti. La fabrica lucreaza 4 oameni. In perioadele cand nu producem alcool, ei sunt angrenati in alte activitati in ferma. In 24 de ore se pot produce 8.000 de litri de alcool. Intr-un an producem cam 1-1,2 milioane de litri, dar avem capacitatea de a produce chiar de 4 ori mai mult", continua managerul fermei. Inainte de prelucrare, cartofii sunt tinuti in containere speciale pentru fermentare, pana devin aproape lichizi. Dupa 2-3 zile de fermentare, cartofii sunt pompati in sistemul de distilare.

Subventii de 500.000 de euro
Fermierii polonezi primesc subventii de 985 zloti (peste 200 de euro) pe hectar. Din aceasta suma, 30% este din partea statului, restul de la UE.
"Anul trecut, ferma noastra a primit 2 milioane de zloti subventie. Banii vin intre 1 decembrie si 30 iunie. Pentru ca este o marja atat de larga, este dificil sa-ti faci un buget de cheltuieli", spune Mikulski.
La ferma lucreaza 93 de angajati. Salariul mediu este de 3.400 de zloti pe luna.
"Avem 2 ingineri zootehnici pentru ferma de porci, 2 pentru pentru cea de vaci, 2 ingineri agronomi, un manager pentru distilerie. Restul sunt simpli muncitori in ferma. Poate ca numarul de angajati este mare, dar avem animale si avem nevoie de oameni pentru ingrijirea lor", completaza fermierul.

Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!