Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Vacile lui Adrian Porumboiu au scarpinatori automate si muzica de Chopin

Adrian Porumboiu creste vaci în doua ferme de elita - Badeana si Tarzii. "Aveam doar 60 de capete la început, iar acum am ajuns la 2.800. Degeaba ai cultura mare, daca nu dezvolti si zootehnia. La noi, vacile au totul: de la scarpinatul automat pana la muzica clasica", se lauda omul de afaceri. Si are cu ce. In ultima vreme, vacile lui castiga concursuri de frumusete la nivel national.

Am vazut ferma de la Tarzii, comuna Oltenesti, o ferma situata pe drumul de la Crasna la Husi. Totul este impecabil ordonat, într-o combinatie de verde cu galben. In contrast cu relieful selenar din jur, parjolit de seceta. Adrian Porumboiu a preluat niste grajduri vechi, le-a demolat în cea mai mare parte si a construit grajduri cu tehnologie Westfalia.
Ferma zootehnica Tarzii a fost repusa în functiune în 2007, dupa o modernizare de doi ani. Pe un proiect SAPARD de 2 milioane de euro. "Aici am ajuns la concluzia ca este de preferat sa pornim de la zero, decat sa modernizam ferma veche", spune Ion Vieru, director tehnic pentru investitii.
Adrian Porumboiu este un om de afaceri, nu un fermier în sensul clasic al cuvantului. Nu intra în grajd în fiecare dimineata, nu da cu furca si nici nu pune mana pe tesala. El a dat bani asa cum i-au cerut specialistii lui. A avut încredere. De aceea, i se pare fabulos ca vaca vine la scarpinatorul automat si se tesala singura. Initial, a adus 280 de vaci Holstein din Germania.

Calculatorul decide cat mananca fiecare vaca
La Tarzii sunt doua grajduri cu stabulatie libera, cu front de furajare, cusete de odihna, adapatori independente, sistem de jaluzele verticale, care se închid automat în functie de intensitatea vantului.
Fiecare grajd e dotat cu senzori de vant si de temperatura. Au sistem automat pentru tainul vacilor. In functie de cipurile electronice, fiecare îsi primeste ratia de concentrate dupa productia de lapte. Daca mai intra o data, nu i se mai da: este recunoscuta automat si cade trapa. Fronturile de furajare si cusetele sunt frantuzesti.
Plugurile racloare împing dejectiile spre bazinul de captare. Daca se întampla sa ajunga la piciorul unei vaci, plugul se opreste automat datorita unui senzor pana cand animalul ridica piciorul si abia apoi îsi continua apoi cursa.
"Capacitatea fermei este de 580 de capete, dar avem 500 în prezent", precizeaza inginerul Vieru.

Toata tehnologia grajdului este de la Westfalia
Sala de muls de tip Westfalia are 2x10 posturi. Un calculator central citeste cipul fiecarei vaci si urmareste ce productie de lapte a dat, anunta perioada cand intra în calduri etc. (Retine modul de deplasare a vacii, numarul de pasi împleticiti, iar daca face mai multi pasi, atuncti vaca este în calduri).
Materialul seminal pentru fermele lui Porumboiu este cumparat, preponderent, din SUA, prin compania Schontal Schul a lui Janos-Peter Sultesz.
Productia medie zilnica este de 28 de litri pe vaca, ne explica directorul Ion Vieru. Daca o vaca e depistata cu mai multe celule somatice în lapte, fenomen reflectat prin modificarea conductivitatii electrice, nu mai este mulsa.
"Cilindrul hidraulic îi trage aparatul, asteapta mulgerea tuturor vacilor, si, cand i se da drumul, trece printr-un culoar, unde exista doua antene care citesc cipul. O dirijeaza într-un cabinet medical si îl avertizeaza pe medicul veterinar: ai o vaca în cabinet, are ceva, trebuie sa mergi s-o vezi".

Instalatie de umectare a aerului pe timp de vara
La Tarzii, arsitele au devenit un fenomen obisnuit. De aceea, în ferma lui Porumboiu s-au montat ventilatoare americane în grajduri si în sala de asteptare. Inclusiv o instalatie pentru umectarea aerului.
Grajdul are 3.000 de metri patrati, cu structura usoara, zincata. Zidul are doar 140 de centimetri de la sol. Jaluzelele sunt din panza speciala, care lasa aerul sa treaca. Pe mijloc este un culoar de retragere a vacilor de la sala de muls. Grajdul respecta toate standardele de spatiu si volum de aer. La coama, are zona de aerisere, acoperita cu un material sintetic translucid: aerul viciat se ridica si iese lateral, chiar si cand este viscol. Curentul vertical de amoniac este mai puternic decat Crivatul. In grajd e aer curat mereu. Inaltimea pana la coama este de 8 metri. Grajdurile americane au 10-11 metri pe mijloc. Invelitoarea este un sandvici termo-izolator: doua straturi de tabla cu spuma poliuretanica la mijloc.
Adrian Porumboiu pastreaza toate vitelele. Taurasii de doua-trei saptamani îi vinde la o firma care îi duce la restaurantele scumpe din Italia. Nu a investit pentru rase de carne. Face controlul oficial al performantelor prin intermediul celor de la OARJ Vaslui. Lucreaza mai ales cu muncitori întorsi de la munca din Italia.

"Mai au putin si ne vor face lapte praf si pe noi!"
Adrian Porumboiu a preluat fabrica de lapte din Vaslui. Si aici a adus tehnologie de ultima ora. Are o capacitate de procesare de 80.000 de litri pe zi, iar fermele sale produc 30.000 de litri. Numai lapte conform. (Fabrica o vom prezenta cu alt prilej.)
Teoretic, nu are de ce sa se planga, dar omul de afaceri resimte concurenta neloiala, pe care i-o fac procesatorii care aduc în tara mari cantitati de lapte praf.
"Pe eticheta marilor procesatori nu se precizeaza ce procent de lapte praf este în produs", avertizeaza Adrian Porumboiu. "Noi avem lapte conform, produs în ferme de nivel european si ajungem în blocaj fiindca nu ne mai putem acoperi costurile. Avem produse de calitate standardizata, pe care le obtinem numai din lapte natutal. Nu vrem protectionism, dar atata vreme cat producatorii autentici nu mai sunt luati în seama, nu mai înteleg nimic."
L-am întrebat pe domnul Porumboiu de ce nu a intrat în nicio forma de asociere profesionala. Recunoaste ca face parte din grupul proprietarilor solitari, chiar individualisti, si ca toti guvernantii profita ca agricultorii nu au organizatii puternice, care sa le apere interesele.
Realitatile bizare de pe piata laptelui îl determina sa priveasca în jur. "Nu stiu de ce, dar regulile trebuie sa le respectam numai noi, cei care producem totul legal. Pentru straini, nu se impun aceleasi reguli. Tot pe noi ne controleaza. Noi am putea sa generam o forma de sindicalizare ca sa ne aparam contra evazionistilor de tot felul, care nu respecta legile. Am facut adrese catre toate fermele din Romania, care folosesc numai lapte conform si nu utilizeaza lapte praf. Vrem sa ne adunam si sa avem o discutie cu ministrul Agricultrurii, sa-l întrebam de ce permite asemenea practici ilegale cu laptele praf. Eu, daca vreau sa fac asa ceva în orice tara europeana, nu mi se permite. Noi de ce le permitem altora? Este o rusine si pentru consumator, care da copiilor lui lapte praf neconform, în locul laptelui produs de fermele noastre de top, cu vaci îngrijite în cele mai exigente conditii igienice. Noi nu am reactionat, suntem slabi si mai au putin si ne fac si pe noi lapte praf. Cand e vorba de o multinationala, toata lumea sta în genunchi. Cand apare producator roman, "baaa, da-l dracului de hot, ba!" Latifundiar! Cum încurajam productia autohtona? Ministerul trebuie sa ceara procesatorilor sa foloseasca numai lapte conform. Sa scrie pe eticheta cat este lapte praf", spune indignat omul de afaceri.
Cine îi împiedica pe agricultorii nostri performanti sa se organizeze? Sa devina o forta, inclusiv pe piata laptelui? Sa-si faca si ei o publicitate agresiva pentru produsele lor? E adevarat, costul de productie pentru laptele conform este mult mai mare, iar aici guvernantii au obligatia sa intervina pentru separarea... apelor.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!