Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
La ferma Lacto Agrar de la Vaidei este cea mai mare instalatie circulara de muls din tara

Trustul DNA Agrar are in spate o cooperativa de fermieri din Olanda si a devenit deja cel mai mare crescator de vaci de lapte din tara. Are doua ferme gigantice in Transilvania. Una la Garbova, judetul Alba. Acum a cumparat inca una, in comuna Romos, judetul Hunedoara. Acolo a inaugurat cea mai mare instalatie circulara de muls din tara.

Ferma se afla la vreo 12 kilometri de Orastie. DN Agrar a inceput investitia de la satul Vaidei, comuna Romos, in martie 2011, cand a preluat aceasta ferma de la Albalact. Fusese un CAP, inainte de 1990.
Lacto Agrar a adus vaci si juninci gestante din Germania, Olanda, Franta etc. "Avem acum 1.400 de vaci matca, din care mulgem 1.150", spune Adina Trufas, administratorul fermei din Vaidei.
Jan De Boer, administratorul intregului trust DN Agrar Group, este un olandez mereu in cizme de vacar. A venit in Transilvania prin 2007, sa arendeze pamant. Apoi, cooperativa pe care o reprezinta a decis sa dezvolte afacerea cu vaci de lapte. Acum, el este cel mai mare "boier" din zootehnia romaneasca. Boer isi face timp sa treaca pe la ambele ferme, chiar daca sta o saptamana si in Germania, unde mai are doua ferme. Olandezii lui spera sa-si rostogoleasca afacerile pana vor ajunge la vreo 15.000 de vaci cu lapte.
(Nota red: Sa vina strainii! "Investitorii" - este sloganul oficial. Cine sa mai gandeasca la zona Orastie, extrem de labila social si economic? Poate ar fi fost de preferat sa fie sprijinite acolo fermele de familie, de ardeleni gospodari?! Tavalugul "investitiilor straine" a "implementat" mastodonti mai degraba de tip sovietic decat de tip american. In orice caz, de tip european, nu! Cand vom intelege, va fi vai de noi).
Daca ferma de la Garbova a beneficiat de fonduri europene, cea de la Vaidei s-a modernizat numai pe banii olandezilor. "Este prea mare birocratia si preferam sa folosim banii nostri", constata Jan De Boer.

"Acum putem mulge de trei ori pe zi"
Noutatea absoluta de la ferma din Vaidei este instalatia circulara de muls, model Dairy Master. Instalatia are 72 de posturi si a costat 1,3 milioane de euro, cu robot cu tot. "Este cea mai mare de acest fel din Romania. Poate este unicat in lume. Lucreaza doar cu doi operatori. Unul spala si sterge ugerele, celalalt pune aparatele", spune directoarea. Avantajul acestei instalatii este ca operatorii au conditii de munca mult mai bune. Ei doar pun aparatele. Platforma uriasa, plina de vaci, se invarte lent, silentios, sa nu streseze animalele.
Instalatia are o poarta pe unde sunt impinse usor, vacile. Nu mai este nevoie de un muncitor in sala de asteptare. Timpul de efectuare a mulsului s-a scurtat aproape la jumatate. Vacile mulse pleaca spre locul de furajare si de odihna.
Daca vreo vaca uita sa coboare de pe platforma dupa muls, un jet puternic de aer o trezeste din reverie. "In sala veche, cu 2x16 posturi, aveam nevoie de 26 de ore pe zi pentru muls. Mulgeam numai de doua ori. Cu noua instalatie, putem sa mulgem de trei ori pe zi. Fara nicio graba", explica directoarea.

Calculatorul nu verifica sanatatea vacilor
Instalatia de muls nu controleaza numarul de celule somatice sau germenii. Medicul veterinar trebuie sa verifice toate vacile. "La un asemenea efectiv, nu ai cum sa opresti fluxul. Daca ar trebui sa oprim mulsul de 40-50 de ori pe zi, ar insemna sa blocam procesul", explica doctorul Iosif Bogdan.
Ferma de la Vaidei nu face controlul oficial al performantelor. Nu s-a alaturat niciunei asociatii profesionale si nici nu-si propune. "Noi suntem suficient de mari ca sa ne putem impune la negocieri", spune Adina Trufas.

"Ne vom orienta mai mult spre culturile de primavara"
Pentru furajarea vacilor din Vaidei au fost arendate pana acum vreo 1.600 ha de la localnici. Fiecare primeste contravaloarea a 700 kg de cereale la hectar.
Vacile consuma 12.000 de tone de porumb siloz pe an. "Daca la porumb a fost dramatic, am iesit foarte bine la triticale si borceag. Ne vom orienta mai mult spre astfel de culturi, care valorifica umezeala din timpul iernii", spune directoarea fermei, Adina Trufas.

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.