Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Obama joaca cartea porumbului pentru etanol la alegerile prezidentiale din SUA

La prima dezbatere televizata intre democratul Barack Obama si republicanul Mitt Romney, purtata pe 3 octombrie, actualul presedinte al SUA a vrut sa-i traga presul de sub picioare adversarului sau, invocand ?securitatea energetica? a tarii. In fapt, Obama a incercat sa atraga simpatia fermierilor americani, care au numai de castigat din productia de biocarburant auto din porumb.

Mitt Romney a intuit pericolul si s-a declarat si el un sustinator al cotei de amestec de etanol in benzina.
Povestea etanolului pentru automobile a inceput in SUA in 2007, cand a fost adoptata de Washington legea asupra independentei si securitatii energetice. Prin aceasta lege, automobilistii au fost obligati sa cumpere de la pompa numai benzina care contine in amestec o anumita cota de etanol vegetal.
Piata a absorbit imediat cantitati mai mari de porumb, la preturi mai mari decat pana atunci, ceea ce i-a facut fericiti pe fermieri.

Fabricile de benzina vegetala au absorbit, in 2011, aproape 40% din recolta americana de porumb boabe.
De acum pana in 2015, in baza Legii independentei energetice, la pompele din SUA urmeaza sa se mai vanda 15 miliarde de galoane de benzina (57 de miliarde de litri)!

Patru guvernatori, 12 senatori si 15 membri ai Camerei Reprezentantilor au cerut, printr-o scrisoare deschisa, administratiei Obama sa renunte la cota de etanol din amestecul de benzina. Or, macar sa renunte la etanolul din porumb. Ei invocau faptul ca boabele de porumb ar fi mai bine sa ajunga in hrana vitelor, a porcilor, a pasarilor.

Dar, Barack Obama si secretarul de la Departamentul Agriculturii, Tom Wilsack, au refuzat ferm. Ei au invocat, in principal, faptul ca aceasta industrie a carburantilor de origine vegetala creeaza locuri de munca.
Unii analisti americani explica aceasta atitudine prin intentia de a castiga voturile din Iowa. Acest stat mic, cu 3 milioane de locuitori, este un stat care a balansat alegerile de multe ori in ultima suta de ani. Iar Iowa este leaganul etanolului din porumb.

G. OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.