Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Cooperativa crescatorilor de vaci din Cristur a cumparat o fabrica de branzeturi

Varga-Nagy Lįszló a īnfiintat Cooperativa Agricola Tarnava Mare, de crescatori de vaci de lapte. Apoi, i-a convins pe membrii cooperativei sa cumpere īmpreuna fabrica de branzeturi din Cristur. Ceea ce s-a dovedit, pana acum, o afacere foarte buna pentru toti.

Varga-Nagy Lįszló este supranumit Gorbaciov. Nu-i nici rus, nici n-are vreo pata pe frunte. Asemanare cu Gorbaciov vine de la faptul ca a interzis alcoolul pe toata suprafata fermei. Si asta, de multi ani, cand oamenii mai tineau minte cuvintele "perestroika" si "glasnosti".
Varga-Nagy Lįszló crede ca pentru ca o cooperativa sa fie viabila īn Romania, īn afara de cultura asocierii, mai trebuie ceva esential: sa redactezi un statut care sa prevada clar drepturile si obligatiile membrilor.
"Ne-am framantat sase luni, cum sa organizam cooperativa, povesteste Varga-Nagy Lįszló. Am tinut prima īntrunire si i-am invitat pe toti crescatorii de vaci, de bivolite si de oi din zona. A fost binevenita si interventia Consiliului Judetean Harghita. S-a implicat direct si presedintele Borboly Csaba, ceea ce a dat mai multa credibilitate actiunii noastre printre tarani. El are un nume foarte bun īn zona si au venit foarte multi". In afara de presedintele Consiliului Judetean Alba, eu nu am mai auzit sa se implice altul īn dezvoltarea zootehniei din judetul pastorit de el. Varga-Nagy Ladislau s-a bazat pe atragerea īn cooperativa a micilor crescatori.

Producatorii de lapte au majoritatea actiunilor
Majoritatea membrilor au 3-5 vaci cu lapte, foarte putini au 10-20.
"A fost un lucru necugetat sa-i abandonam pe taranii care cresteau 2-3 vaci. In primul rand, fiecare īntretinea un teren de 2-3 hectare de teren, producea un lapte ieftin si curat, fara īngrasaminte si pesticide. Pe de alta parte, pentru acesti oameni cresterea animalelor era un stil de viata, fara de care nu pot trai. Daca nu trebuie sa mai mearga īn grajd si sa īngrijeasca de animale, pentru ei viata nu mai are valoare", spune Varga.
Poate sa fie membru al cooperatrivei numai cel care cumpara 3 parti sociale. O parte sociala este 800 de lei. Daca am fi permis mai multor oameni sa cumpere actiuni, de exemplu cate o singura actiune de 800 de lei, ar fi fost mai numerosi cei cu o actiune, decat noi care facem productie. Nu este obligatoriu sa ai animale, dar fiecare trebuie sa cumpere 3 parti sociale a cate 800 de lei. Am zis ca actionarii fara animale sunt investitori, dar si ei trebuie sa cumpere minim 3 parti sociale.
Cei fara animale reprezinta sub 10% din actiuni. Unii au vrut sa preia 51% din actiuni, dar noi nici cu asta n-am fost de acord. Nu erau crescatori si veneau din afara tarii. Or, noi vrem sa facem o cooperativa nu o societate pe actiuni. Nu vom fi o "multinationala". Am pornit de la ideea ca producatorii de lapte trebuie sa fie mereu majoritari. Mai mult de 20% din partile sociale nu poate sa cumpere nimeni, fie el persoana fizica sau juridica. Peste 60% din partile sociale trebuie sa apartina crescatorilor", spune Varga-Nagy Ladislau.

Plata, īn functie de calitatea laptelui
Cooperativa are 42 centre de colectare, cu doi tehnicieni de teren. Laptele este preluat īn functie de indicii de calitate: grasime, densitate, proteina. Verificarea se face prin sondaj. Daca īntr-un racitor, la centrul de colectare, intra 1.000 de litri de lapte, cisterna ia laptele care corespunde. Limitele minim admise sunt: 3,5% la grasime, 1.027 densitatea, 3,2% proteina. Daca valorile coboara sub limita, īncep verificarile pentru toti cei care au laptele īn racitor. De obicei, la fiecare predare, se verifica densitatea la centrul de colectare cu ustensile speciale. Tehnicienii de teren umbla de la un centru la altul ca sa ridice laptele. Poate sa aiba o vaca tratata cu antibiotice sau numarul de germeni este prea mare. Cel prins, nu mai poate preda laptele 3 zile, apoi laptele lui e verificat din nou, fara sa fie amendat.
Daca e mai redusa grasimea, se verifica si se regleaza. Dar daca a predat lapte de la o vaca tratata cu antibiotice, cei 8000 de litri de lapte raman pe loc. Nu se iarta.
Crescatorii vin si-si iau laptele acasa.
Pentru reglarea diferentei de calitate a laptelui, se face o masuratoare pe luna la toata lumea. Decontarea se efectueaza conform indicilor de calitate.
Initial, nu prevazuse situatia de genul: platesti trei parti sociale pentru 3 vaci, dar ai 10 vaci cu lapte. Cooperativa avea nevoie de fonduri. Si a hotarat: daca ai cumparat numai 3 parti sociale, poti sa predai laptele de la 10-20 de vaci, cate ai. Oricum, mai mult de 4.000 de litri pe cap de vaca nu are de unde sa predea nici un gospodar din sat.
Cei care nu au cumparat parti sociale pot sa dea laptele la fabrica proprie, dar nu primesc acelasi pret ca cei din cooperativa. Ei primesc pretul pietei, 80 - 90 de bani pe litru. "Noi dam cu 20% mai mult decat alti procesatori fiindca fabrica e a noastra. Daca altul da 80 de bani pe litru, noi dam 1 leu", spune inginerul Ladislau Varga.

Distribuirea profitului
Din tot profitul cooperativei, jumatate se opreste pentru investitii de dezvoltare. Cealalta jumatate se īmparte īn alte doua parti: 25% se distribuie pe fiecare litru de lapte predat īn cursul anului, adica mai revin 2-3-4 bani pe litrul de lapte; ceilalti 25% se atribuie īn functie de partile sociale cumparate. Asa primesc banii si cei care au investit aici īn parti sociale, fara sa fie crescatori de vaci. Crescatorii primesc si pentru laptele predat, si pentru partile sociale.
Conducerea cooperativei este aleasa de adunarea generala. Consiliul de conducere are 9 membri, cate unul din fiecare zona, un presedinte cu doi vicepresedinti - unul pentru laptele de vaca, iar celalalt pentru laptele de oaie. Cooperativa Agricola Tarnava Mare acopera o treime din judetul Harghita.

Preluarea fabricii
Presedintele Varga a mers cu proiectul mai departe: degeaba ai cooperativa, daca ramai tot la mana procesatorilor. La 30 aprilie 2010, niste patroni canadieni au īnchis fabrica de lapte din Cristuru Secuiesc. Fabrica avea capacitate de procesare de 35.000 de litri zilnic. Scazuse oferta de lapte. Crescatorii, mai ales cei mari, vindeau la Miercurea-Ciuc si la Sfantu-Gheorghe. "Atunci mi-a venit ideea sa cumparam. Ne-am asociat cam 500 de fermieri. Doar doi fermieri avem peste 100 de bovine".
Fabrica din Cristuru a produs initial unt. S-a īnfiintat īn 1937. In anii 1950 a fost nationalizata. Acum face branza de burduf, telemea de oaie, de vaca, telemea combinata, cascaval Cedar pentru Hochland, Trapist. "Piata noastra este asigurata de clienti vechi din Harghita, Mures, Sibiu, Brasov. Secuimea nu agreeaza telemeaua, asa ca dam telemeaua la Brasov si la Bucuresti, ori chiar īn magazine din Ungaria. Oferim si produse proaspete: sana, iaurt, smantana, lapte la pungi. Avem o linie de ambalat lapte din Finlanda", spune Varga.
Fabrica a costat 450.000 de euro. "Este un pret foarte negociat si mai investim 500.000 de euro īn mijloace de transport, īntr-un laborator, īn linia de pasteurizare".

Efectele īn lumea crescatorilor
Cand a īnfiintat cooperativa, o fabrica de procesare din Bisericani, facuta prin programul SAPARD, la 23 de kilometri de Cristur, a anuntat ca mareste pretul laptelui cu 20 de bani. Oamenii au īnceput sa cumpere vaci, sa mai faca cate un fanar. Majoritatea au cumparat coase rotative, prese de baloti.
Cooperativa cumpara pentru membrii ei īngrasamintele, pesticide, piese de schimb, furaje concentrate, sroturi, premixuri, minerale, repara utilajele agricole. A preluat vechiul SMA īn acest scop. Retine cheltuielile din costul laptelui. Va cumpara o combina de recoltat cereale pentru toti, o balotiera de īnfoliat, ceea ce nu pot sa faca taranii pe suprafete mici.

Viorel PATRICHI

Citeste si: