Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Fermierul Iacob Boca din Mures are o noua strategie pentru ferma sa zootehnica

La 50 de ani, Iacob Boca vrea sa lase copiilor ferma lui de 260 de vaci de lapte din Mihesu de Cāmpie si sa o ia de la zero. A crescut vaci de lapte timp de 20 de ani. Acum, se vede stānd īn libertate, pe pasune, cu o cireada de 150 de vaci de carne din rasele Angus si Limousine. Boca are deja pasunile pregatite si primii vitei de carne.

Iacob Boca a fost campion national la judo. Putea sa faca o cariera īn politie. Dar a ales zootehnia. Imediat ce a devenit tehnician veterinar, a lucrat īntr-un CAP cu 1.500 de vaci. Dupa revolutie, si-a dat seama ca trebuie sa munceasca pentru el. A cumparat un tractor, primul particular din judetul Mures, dupa spusele lui, si a cultivat 1.000 ha.
Dupa doi ani a trecut īnsa la zootehnie. Tatal lui i-a dat prima vaca, o Baltata, iar el a pus pe picioare o ferma. Care a ars. A luat-o de la capat. Dar nu a ramas nici cu a doua ferma. A lasat-o mostenire unuia dintre cei patru baieti ai lui.
Acum are 120 de vaci de lapte din rasele Baltata Romāneasca, Baltata Germana si Holstein, din care 100 īn lactatie. Produce zilnic 2.000 de litri de lapte. Mai are 30 de juninci, 90 de vitele si 20 de tauri. Conduce si Asociatia Crescatorilor de Bovine din Mures. Alaturi de familie, mai administreaza un restaurant īn Saulia si un iaz de 23 de hectare.

O noua ferma, cu vaci de carne
Iacob Boca a ajuns la concluzia ca este momentul sa se reorienteze īn zootehnie. Desi ferma cu vaci de lapte este profitabila, banii nu-i ajung pentru investitii īn utilaje noi. Ci doar pentru a-si asigura un venit constant.
A vrut sa cumpere un tractor cu plug de ultima generatie si nu si-a permis. Costa 90.000 de euro cu credit pe doi ani. A fost doar unul dintre momentele īn care si-a dat seama ca trebuie sa se gāndeasca la o noua strategie.
Dupa ce a vazut īn Bistrita o exploatatie de 100 de vaci Angus, crescute tot anul pe pasune, a decis ca a venit vremea sa-si īnfiinteze si el una la fel.

"Vreau ca vacile mele sa stea libere, pe pasune. Sa dau telefon cānd le caut, sa vad unde se afla. Sa umblu calare printre ele. Vreau sa fiu liber" povesteste fermierul muresean.
Obiectivul lui este sa detina īntre 100 si 150 de vaci de carne din rasele Angus si Limousine, īn viitorii doi ani. Are deja 6 vitei Angus si 5 Limousine. Alte 30 de Baltate sunt īnsamāntate cu Limousine si 15 cu Angus. Materialul seminal l-a cumparat de la SC Biagen Select din Bistrita, cu 12-15 lei doza. Este adus din Elvetia.

"La carne merge bine Baltata Romāneasca cu metisi. O Baltata, daca are 2 vitei de carne lānga ea, īi face pe amāndoi de 500 de kilograme īntr-un an. Eu am taiat un vitel acum o luna de zile, un tauras. A avut noua luni si 560 de kilograme. L-am taiat pentru restaurantul meu. A fost un metis de Blue Belgique pe Baltata. A supt pāna la 9 luni".
S-a hotarāt sa se orienteze catre Angus si Limousine dupa ce a constatat ca viteii din rasa Blue Belgique au probleme la fatare.

Investitia īntr-o ferma cu vaci de carne nu e mare. El vrea sa lase vacile sa pasca īn libertate tot anul. A pregatit 3 pasuni pe care a īnsamāntat: trifoi alb si rosu si leguminoase. Una dintre ele are 40 ha si are sursa de apa, casa pentru īngrijitori si curent trifazic. Va construi doar un sopru cu iesle pe margine pentru ca animalele sa se adaposteasca atunci cānd ploua. Si va asigura furaje doar iarna, pentru vitei.

Piata de desfacere
Carnea vrea sa o exporte īn Germania, īn Franta si īn tarile arabe, cu 3-4 euro pe kilogram. Unul dintre fii lui a discutat deja cu proprietarii unor restaurante din Germania si a ajuns la concluzia ca acolo exista o criza de carne. S-au interesat si īn Bucuresti, sa vada care sunt cerintele unor restaurante specializate pe Angus. Li s-a spus ca se plateste un kilogram de carne cu 14 lei, la o cantitate livrata de 300-500 de kilograme.
Tendinta de trecere pe rase de carne a observat-o la mai multi fermieri din Mures. "Ne permite si relieful si clima" spune Iacob Boca. Spera ca fermierii mureseni care trec pe rase de carne sa se asocieze si sa vānda īmpreuna pe piata externa.

"Daca am face 300 de capete, pe luna, dintr-un judet, cei de la abatoarele din Franta, de exemplu, vor fi interesati sa vina cu unul sau doua camioane sa ia marfa. Pentru ca ei vor continuitate pe baza de contract. Sa nu fim la māna samsarilor smecheri din Romānia", a adaugat el.

Planuri noi si pentru fermele cu vaci de lapte
Fermierul are o noua strategie si pentru cresterea vacilor de lapte. Daca timp de 20 de ani a avut Baltata Germana si Romāneeasca, acum vrea sa treaca pe Holstein. A importat 60 de vaci Holstein din Olanda acum un an. Animalele s-au acomodat. Fata usor, nu sunt pretentioase la māncare si nu s-au īmbolnavit. Are de la ele 43 de vitele si 3 juninci. Si mai vrea sa insemineze alte zece.

"Mi-am adus un taur bun din America, unul din Elvetia si unul din Danemarca. Am 3 tauri Holstein. Si voi tine toate vitelele. Vaca Holstein produce 24 de litri de lapte īn medie. Baltata Romāneasca cu Fleckvieh produce 16 litri īn medie", explica Boca motivul pentru care a decis sa treaca pe Holstein. Īn acest moment vinde laptele la fabrica Albalact si la o fabrica din Beclean cu preturi īntre 1,3 si 1,4 lei pe litru. Costul de productie este de 1,2 lei. Lucreaza 210 de hectare de pe care asigura hrana animalelor. A obtinut īn acest an doar 2,5 tone de porumb la hectar, fata de 9,5 tone anul trecut. Productii scazute a avut si la porumb siloz, grāu, soia si floarea soarelui. A pierdut 1 milion de lei. Īn acest an a cultivat mai mult grāu si mai putin porumb. Crede ca e mai putin riscant daca va fi seceta. Īn loc de 30 de hectare grāu, cāt a cultivat anul trecut, anul acesta a pus 80. Iar la porumb siloz si boabe a scazut suprafata de la 100 de hectare la 70. Are stocuri de furaje si spera sa-i ajunga pāna īn toamna anului viitor ca sa nu fie nevoit sa vānda din tauri.

La ferma din Mihes a īncercat sa mecanizeze activitatea. Are 3 tractoare second hand, o vola, remorca de furajare si sala de muls cu 16 posturi. A reusit sa scada numarul angajatilor de la 6 la 4: doi tractoristi si doi īngrijitori.
Iacob Boca vrea sa lase ferma din Mihes īn administrarea fiilor, care īl ajuta si acum, imediat ce īsi pune pe picioare ferma cu vaci de carne. Pe lānga animalele de carne mai vrea sa īnfiinteze, pe cele 3 pasuni pe care le detine, o ferma cu 150 de vaci Holstein care sa traiasca īn semi-libertate. Vrea sa faca un grajd cu prelata si cu acoperis de trestie de jumatate de metru, care poate rezista chiar si 50 de ani. A vorbit deja cu un specialist din Toplita care a īnvatat īn Olanda cum se fac case si grajduri cu acoperis de trestie. Vacile vor sta mai mult īn libertate decāt īn grajd. Iar el spera ca va avea mai putina bataie de cap cu īngrijirea lor decāt are acum la ferma din Mihesu de Cāmpie.

"Daca mergi singur la Minister nu te baga nimeni īn seama"
Iacob Boca se gāndeste la o strategie si pentru Asociatia pe care o conduce. Īn momentul de fata nu vede interes pentru cooperare din partea celor īnscrisi. Doar 1% din cei 4.000 de fermieri mureseni din Asociatie īsi platesc cotizatia anuala de 2 lei pe cap de animal. Majoritatea au ferme de 5 pāna la 30 de vaci si nu au furaje. Iar iarna se anunta grea. Fara hrana 35% din efectivele de bovine din Mures o sa dispara pāna la primavara, crede Boca. Problemele nu se opresc aici. Exista interese ca fermierii sa fie dezbinati spune el. Se īnfinteaza noi asociatii cu tot felul de interese economice. Iar Iacob Boca īsi da seama ca si fermierii mari au sanse sa dispara daca nu fac parte din asociatii puternice.
"Chiar daca ai ferma mare, daca mergi singur la Ministerul Agriculturii nu te baga nimeni īn seama" concluzioneaza presedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine din Mures.

Veronica HUZA

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!