Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Romania cere cota de sprot, desi nu a avut capturi de ani de zile!

Reuniunea ministrilor agriculturii si pescuitului de la sfarsitul anului trecut a fost extrem de tensionata. La noi, ca de obicei, nu s-a spus aproape nimic.
A fost nevoie de doua zile si doua nopti de negocieri pentru a se ajunge la un acord. Acordul final s-a incheiat dupa o zi si o noapte de negocieri dure, la ora locala 6:49, dupa cum a marturisit ministrul francez al pescuitului. Marii nemultumiti au fost Franta, Spania si Irlanda, care au considerat mult prea "brutale" propunerile avansate de CE. Comisarul european Maria Damanaki a propus o reducere de pana la 38% a capturilor la unditar; cu 35% pentru morun, 32% pentru merluciu, 20% pana la 80% pentru limba-de-mare si pana la 40% pentru sardine. La creveti, Damanaki a cerut o reducere de 21% a cotelor de pescuit.

La sfarsitul negocierilor s-a convenit ca in zonele de pescuit din Marea Celtica cotele pentru eglefin sa fie reduse cu 15% in loc de 55%. In Golful Gasconiei, cotele pentru creveti au ramas cele vechi, desi Bruxellesul a solicitat o scadere de 18%, in timp cota pentru limba-de-mare va scadea numai cu 3,5%.
Romania si Bulgaria au reusit sa obtina la Bruxelles cotele neschimbate de pescuit la calcan si sprot la Marea Neagra. Cota de calcan comuna va fi, anul viitor, de 43,5 tone, iar cea de sprot de 3.422 tone, a declarat secretarul de stat Achim Irimescu, care a participat la reuniunea ministrilor agriculturii din UE. Noi avem o flota mica si, impreuna cu Bulgaria, pescuim doar 15% din calcanul din Marea Neagra. Restul de 70% il pescuiesc Turcia si Ucraina. Dar, tot noi ne-am angajat la un program de conservare a resurselor de calcan.

In ceea ce priveste cota la sprot, mentionam ca Romania nu a avut ani de zile capturi la sprot, dar a negociat o cantitate cat mai mare.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."