Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Romania cere cota de sprot, desi nu a avut capturi de ani de zile!

Reuniunea ministrilor agriculturii si pescuitului de la sfarsitul anului trecut a fost extrem de tensionata. La noi, ca de obicei, nu s-a spus aproape nimic.
A fost nevoie de doua zile si doua nopti de negocieri pentru a se ajunge la un acord. Acordul final s-a incheiat dupa o zi si o noapte de negocieri dure, la ora locala 6:49, dupa cum a marturisit ministrul francez al pescuitului. Marii nemultumiti au fost Franta, Spania si Irlanda, care au considerat mult prea "brutale" propunerile avansate de CE. Comisarul european Maria Damanaki a propus o reducere de pana la 38% a capturilor la unditar; cu 35% pentru morun, 32% pentru merluciu, 20% pana la 80% pentru limba-de-mare si pana la 40% pentru sardine. La creveti, Damanaki a cerut o reducere de 21% a cotelor de pescuit.

La sfarsitul negocierilor s-a convenit ca in zonele de pescuit din Marea Celtica cotele pentru eglefin sa fie reduse cu 15% in loc de 55%. In Golful Gasconiei, cotele pentru creveti au ramas cele vechi, desi Bruxellesul a solicitat o scadere de 18%, in timp cota pentru limba-de-mare va scadea numai cu 3,5%.
Romania si Bulgaria au reusit sa obtina la Bruxelles cotele neschimbate de pescuit la calcan si sprot la Marea Neagra. Cota de calcan comuna va fi, anul viitor, de 43,5 tone, iar cea de sprot de 3.422 tone, a declarat secretarul de stat Achim Irimescu, care a participat la reuniunea ministrilor agriculturii din UE. Noi avem o flota mica si, impreuna cu Bulgaria, pescuim doar 15% din calcanul din Marea Neagra. Restul de 70% il pescuiesc Turcia si Ucraina. Dar, tot noi ne-am angajat la un program de conservare a resurselor de calcan.

In ceea ce priveste cota la sprot, mentionam ca Romania nu a avut ani de zile capturi la sprot, dar a negociat o cantitate cat mai mare.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.