Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Strategii diferite pentru productia de cartof

Seceta de anul trecut i-a determinat pe cultivatorii de cartofi sa-si regandeasca strategiile de productie pentru 2013. Marii producatori cauta solutii pentru irigatii. Dar nu toti au aceeasi viziune cand vine vorba de suprafatele cultivate. Unii le reduc. Iar altii le mentin.

Romulus Oprea reduce productia de cartof
Romulus Oprea din Covasna va micsora suprafata cultivata de la 185 ha la 130 ha. Pentru ca anul trecut a inregistrat pierderi mari din cauza secetei, va cultiva terenul pe care il poate iriga si o suprafata mai mica din cel neirigabil.
"Am ajuns sa pierdem intre 5.000 si 8.000 de lei pe hectar. In 2012, am obtinut in medie 17 tone pe hectar fata de 35 de tone cate am obtinut in anii trecuti. La suprafetele neirigate am avut si parcele de pe care am cules 7-8 tone. Iar de pe terenul irigat am obtinut 45 de tone. Prefer sa cultiv o suprafata mai mica, acolo unde sunt posibilitati de irigare."
Romulus Oprea ar vrea sa extinda sistemul de irigatii. "De obicei folosim apa din balti si din rauri. Dar cand e seceta, seaca si ele. Ceea ce facem noi nu prea se numeste irigat. Reusim sa facem doua udari, maxim trei. Transportam apa pe distante destul de mari, chiar si pe 3 kilometri, cu eforturi imense."
Nu exista nicio strategie pentru dezvoltarea irigatiilor in Covasna. "La Guvern se vorbeste de irigatii. Dar toata lumea vorbeste de sistemul de irigatii din sud. Despre noi, n-am auzit nimic!" Pe terenul pe care nu va cultiva cartof, fermierul se gandeste sa puna cereale. Riscurile sunt mai mici si subventia este aceeasi. Mai ales ca infiintarea unui hectar de grau costa 1.500 de lei iar cea a unui hectar de cartof 20.000 de lei. Romulus Oprea considera ca macar producerea cartofului de samanta ar trebui subventionata suplimentar. El a cultivat anul trecut 20% din suprafata cu cartof de samanta. Anul acesta va cultiva doar 5%. Oprea crede ca majoritatea producatorilor de cartof vor reduce suprafetele cu minim 20%. Mai ales ca, spune el, cartofii veniti fara acte de peste hotare sufoca piata.

Vasile Lungu vrea sa modernizeze irigatiile
Si Vasile Lungu, din judetul Iasi, va reduce suprafata cultivata cu cartof de la 80 de hectare la 60. Seceta de anul trecut a provocat pierderi. "In ani normali obtineam o productie de 40-42 to/ha. Anul trecut am obtinut 18 tone." Lungu vrea sa reduca suprafata pana la limita la care are garantia ca va putea iriga eficient. Vrea sa modernizeze actualul sistem de irigatii, care consuma multa energie, dar nu este sigur ca va obtine finantare. Are un proiect depus pe masura 125.
"Stim ca sunt 90 de proiecte depuse pentru cele 60 de milioane de euro disponibile pe masura 125. Daca proiectele la irigatii nu sunt declarate eligibile pana cel tarziu pe 10-15 martie, se rateaza sezonul de irigatii. Noi folosim acum statiile de pompare din 1982, energofage. Daca semnam contracte de finantare la timp, putem termina modernizarea statiilor in acest sezon. Vom avea un aport suplimentar de apa pentru culturi." Pe terenul pe care nu va mai cultiva cartofi, Vasile Lungu se gandeste sa puna porumb.

Mihail Mucsi mizeaza pe o piata mai buna
Directorul companiei Agrico-M din Covasna, Mihail Mucsi, va cultiva cartofi pe 114 hectare. La fel ca anul trecut. Nu reduce suprafata.
"Eu aflu ce se intampla in jurul meu. Lumea reduce suprafata. Si daca altii reduc, eu mentin. Merg pe contrasens. Daca toata lumea reduce, atunci cineva trebuie sa mareasca. Daca vor fi solicitari mai mari pe piata, aceasta strategie va fi in favoarea celui care gandeste inainte".
Fermierul a irigat anul trecut 20% din suprafata cultivata cu cartofi. Iar asta l-a ajutat sa nu inregistreze pierderi. Asa ca planuieste sa extinda irigatiile. Anul trecut a folosit apa din paraiase si din puturi forate la o adancime de 80 de metri. Anul acesta vrea sa construiasca puturi noi.
"In 24 de ore, reusesc sa irig dintr-un put un hectar, un hectar si jumatate. Costurile sunt mari. Mult mai mari decat daca iau apa din parau sau din alte surse. Dar, in 2012 a meritat sa irig din puturi. Pentru ca altfel as fi disparut de pe raft. Pe terenul irigat am obtinut, anul trecut, o productie de 35 de tone/hectar. Iar pe terenul neirigat, 15 tone. Voi investi in forarea de puturi noi si in acest an."
Mihail Mucsi are un contract pe mai multi ani cu grupul Carrefour. Din 2011 au dezvoltat un nou proiect, "Filiera Calitatii Carrefour", prin care livreaza trei sortimente de cartof: pentru prajit, copt si salata, cu trasabilitate asigurata. Pretul si conditiile contractuale le renegociaza anual. E multumit ca are siguranta desfacerii si ca termenele de plata sunt respectate. Relatia cu Carrefour a inceput in 2006 cu cantitati mici, de 400-500 de tone de cartof pe an. In 2012, a livrat catre Carrefour 2.000 de tone.

Veronica HUZA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!