Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Vasile Lungu a dezvoltat ferma de oi de la Trifesti

Vasile Lungu, fermier din Trifesti, judetul Iasi, este un nume important intre multiplicatorii de seminte. Ba, si printre cultivatorii de cartof. El a performat insa si in zootehnie. Are 700 de oi si 300 de capre mame. A cumparat oi din rasa Cap-Negru-de-Teleorman (Carabasa) de la fratii Dogarescu din Braila. Le-a metisat cu berbeci Suffolk. "Am vrut sa obtin un hibrid pentru carne. Din experienta altor fermieri, am invatat ca rasele pure au o sensibilitate deosebita si se adapteaza mai greu la noi. Am valorificat rezistenta raselor locale, cu infuzie de material seminal strain. Am ajuns la a doua generatie de metisi. Hibridul rezultat are un efect heterozis foarte puternic. Calitatea carcasei a crescut considerabil. Vigoarea este dubla fata de rasa traditionala", spune Vasile Lungu.

Crescatorul intarca mieii cand ajung la 30-35 de kilograme. "Nu prea mai mulgem oile fiindca au disparut ciobanii de acum 30 de ani. Mieii sug tot laptele", explica fermierul. Cand implinesc 3-4 luni, el vinde mieii la un abator din Botosani.
A metisat si rasele autohtone de capre cu tapi din rasa Saanen pentru cresterea productiei de lapte. A cumparat aparate de muls si este nevoit astfel sa le tina in semistabulatie.

Vasile Lungu a amanat programul vacii pentru carne fiindca a avut necazuri cu sursele de finantare. "In 2012, in lunca Prutului, a fost o seceta crunta. Unde nu am putut iriga, nu am produs absolut nimic. Am obtinut 150 de kilograme porumb boabe la hectar, cu toate lucrarile executate la timp", spune Vasile Lungu. Ca sa poata iriga intreaga suprafata, a accesat un proiect pe Masura 1.2.5 - Modernizarea sistemelor de irigat. "Avem doua proiecte pe doua organizatii. Semnam acum contractele de finantare, pentru ca in aprilie-mai sa modernizam statiile de pompare, care sunt din 1980. Cand vom folosi pompe cu motoare cu convertizor, cu o capacitate mai mare, cu control permanent asupra presiunii, vom reduce consumul de energie cu 25-30%", explica Lungu. Proiectele pe Masura 1.2.5, au o valoare de aproximativ 990.000 de euro, suma total nerambursabila.

Odata rezolvata problema apei de irigat, Vasile Lungu isi va dezvolta afacerea zootehnica. Pe de alta parte, in urmatorii doi ani, va construi o statie de vinificatie pentru o capacitate de 150 de vagoane (1.500.000 de litri de vin). Fermierul de la Trifesti a plantat 100 de hectare de vie prin programul european de reconversie, si are in plan sa mai planteze alte 30 de hectare din resurse proprii.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.