Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Vasile Lungu a dezvoltat ferma de oi de la Trifesti

Vasile Lungu, fermier din Trifesti, judetul Iasi, este un nume important intre multiplicatorii de seminte. Ba, si printre cultivatorii de cartof. El a performat insa si in zootehnie. Are 700 de oi si 300 de capre mame. A cumparat oi din rasa Cap-Negru-de-Teleorman (Carabasa) de la fratii Dogarescu din Braila. Le-a metisat cu berbeci Suffolk. "Am vrut sa obtin un hibrid pentru carne. Din experienta altor fermieri, am invatat ca rasele pure au o sensibilitate deosebita si se adapteaza mai greu la noi. Am valorificat rezistenta raselor locale, cu infuzie de material seminal strain. Am ajuns la a doua generatie de metisi. Hibridul rezultat are un efect heterozis foarte puternic. Calitatea carcasei a crescut considerabil. Vigoarea este dubla fata de rasa traditionala", spune Vasile Lungu.

Crescatorul intarca mieii cand ajung la 30-35 de kilograme. "Nu prea mai mulgem oile fiindca au disparut ciobanii de acum 30 de ani. Mieii sug tot laptele", explica fermierul. Cand implinesc 3-4 luni, el vinde mieii la un abator din Botosani.
A metisat si rasele autohtone de capre cu tapi din rasa Saanen pentru cresterea productiei de lapte. A cumparat aparate de muls si este nevoit astfel sa le tina in semistabulatie.

Vasile Lungu a amanat programul vacii pentru carne fiindca a avut necazuri cu sursele de finantare. "In 2012, in lunca Prutului, a fost o seceta crunta. Unde nu am putut iriga, nu am produs absolut nimic. Am obtinut 150 de kilograme porumb boabe la hectar, cu toate lucrarile executate la timp", spune Vasile Lungu. Ca sa poata iriga intreaga suprafata, a accesat un proiect pe Masura 1.2.5 - Modernizarea sistemelor de irigat. "Avem doua proiecte pe doua organizatii. Semnam acum contractele de finantare, pentru ca in aprilie-mai sa modernizam statiile de pompare, care sunt din 1980. Cand vom folosi pompe cu motoare cu convertizor, cu o capacitate mai mare, cu control permanent asupra presiunii, vom reduce consumul de energie cu 25-30%", explica Lungu. Proiectele pe Masura 1.2.5, au o valoare de aproximativ 990.000 de euro, suma total nerambursabila.

Odata rezolvata problema apei de irigat, Vasile Lungu isi va dezvolta afacerea zootehnica. Pe de alta parte, in urmatorii doi ani, va construi o statie de vinificatie pentru o capacitate de 150 de vagoane (1.500.000 de litri de vin). Fermierul de la Trifesti a plantat 100 de hectare de vie prin programul european de reconversie, si are in plan sa mai planteze alte 30 de hectare din resurse proprii.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."