Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cooperativele nu exista pentru banci?

Noi facem comenzile pentru ingrasaminte si pentru seminte prin cooperativa Somes-Aries. Obtinem un pret mult mai convenabil asa.
Preturile au crescut, pe ansamblu, cu 30% fata de anul trecut. Prin cooperativa, suportam o crestere de numai 10%.

Cand vrem sa facem credite insa, totul se blocheaza: nu exista lege pentru creditarea cooperativelor, desi, in Uniunea Europeana, aceste organizatii chiar garanteaza imprumuturile pentru fermieri. Toate bancile ar vrea sa ne acorde credite fiindca avem un rulaj mare, dar dau din colt in colt din cauza legislatiei.
De aceea, avem necazuri foarte mari cu dosarele de creditare ale Cooperativei Somes-Aries. Nu ni se permite sa cumparam inputurile in comun. Cooperativele nu apar in legislatia agricola.

Bancile comerciale au aprobare de la Banca Nationala sa acorde credite numai pentru societati comerciale, societati cu raspundere limitata, persoane fizice autorizate. Ca forma de organizare agricola, cooperativa nu exista in nomenclatorul bancilor. Trebuie sa facem demersuri la Ministerul Agriculturii si la Ministerul Finantelor. Dar, pana se vor misca ganditorii de-acolo, vine vara. Nu putem lua imprumuturi fiindca cooperativele nu sunt recunoscute ca forma juridica de banci. Dar impozite pe profit si TVA trebuie sa platim. Ministerul de Finante trebuie sa comunice Bancii Nationale ca exista si cooperative in agricultura. Apoi, BNR trebuie sa transmita informatia celorlaltor banci.
Chiar nu vrea nimeni sa ia taurul de coarne?

Dan TANDEA,
presedinte Cooperativa Somes-Aries



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.