Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cooperativele nu exista pentru banci?

Noi facem comenzile pentru ingrasaminte si pentru seminte prin cooperativa Somes-Aries. Obtinem un pret mult mai convenabil asa.
Preturile au crescut, pe ansamblu, cu 30% fata de anul trecut. Prin cooperativa, suportam o crestere de numai 10%.

Cand vrem sa facem credite insa, totul se blocheaza: nu exista lege pentru creditarea cooperativelor, desi, in Uniunea Europeana, aceste organizatii chiar garanteaza imprumuturile pentru fermieri. Toate bancile ar vrea sa ne acorde credite fiindca avem un rulaj mare, dar dau din colt in colt din cauza legislatiei.
De aceea, avem necazuri foarte mari cu dosarele de creditare ale Cooperativei Somes-Aries. Nu ni se permite sa cumparam inputurile in comun. Cooperativele nu apar in legislatia agricola.

Bancile comerciale au aprobare de la Banca Nationala sa acorde credite numai pentru societati comerciale, societati cu raspundere limitata, persoane fizice autorizate. Ca forma de organizare agricola, cooperativa nu exista in nomenclatorul bancilor. Trebuie sa facem demersuri la Ministerul Agriculturii si la Ministerul Finantelor. Dar, pana se vor misca ganditorii de-acolo, vine vara. Nu putem lua imprumuturi fiindca cooperativele nu sunt recunoscute ca forma juridica de banci. Dar impozite pe profit si TVA trebuie sa platim. Ministerul de Finante trebuie sa comunice Bancii Nationale ca exista si cooperative in agricultura. Apoi, BNR trebuie sa transmita informatia celorlaltor banci.
Chiar nu vrea nimeni sa ia taurul de coarne?

Dan TANDEA,
presedinte Cooperativa Somes-Aries



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."