Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Rosiile din seminte pastrate pot sa aduca bani

Cand toata lumea vrea sa produca in sere si solarii cantitati cat mai mari, un cuplu de tineri si-a propus sa castige bani din "alte" legume decat cele obisnuite in piata. Au vazut ca se poate trai din agricultura foarte bine fie si cand mergi impotriva curentului.

Au plecat din Capitala pentru a scapa de stresul orasului. La Gurbanesti, jud. Calarasi, au pornit, din aproape in aproape, o afacere atipica.
Povestea a inceput in urma cu trei ani, cand au cultivat, pentru prima oara, rosii pentru consumul propriu. Au fost entuziasati de gustul lor si li s-a parut usor. Anul trecut au produs experimental si au vandut rosii din soiuri "ciudate". Nu provin din seminte profesionale, ci din cele culese de diversi gradinari pasionati. Fenomenul este raspandit in Occident.

Zebra verde, inima de bou, ananas si "black krim" sunt cateva dintre soiurile care au cucerit zeci de bucuresteni. Multi au aflat de oferta de pe Facebook. S-au abonat sa primeasca saptamanal cate 2 kg de rosii, un melanj din cel putin sase soiuri. O explozie de culori si forme. Pretul, de 15 lei/kg, era mai mic decat cel al rosiilor cherry din supermarket. "Un client ne-a spus ca rosiile cherry din supermarket erau ca apa fata de ale noastre", povesteste Victoria Sarmaniuc, agronomul sef in afacerea de familie.

Anul trecut au strans peste 20 de soiuri, mai ales de pe Internet, dar si de pe la vecini. Desi au intampinat probleme din cauza unui teren imburuienat, la finalul anului au iesit in castig: nu au pierdut bani si au acumulat experienta si entuziasm pentru a extinde afacerea. Sunt pregatiti sa investeasca 10.000 de euro.

In 2012 au ramas cu 500 de fire productive. Anul acest vor sa cultive 4.200 de fire. Obiectivul este sa obtina, la vanzare, 3 kg/planta.

Si, de parca povestea nu surprindea destul, mai trebuie spus ca agronomul sef a studiat artele la Liceul Nicolae Tonitza. A venit la 14 ani, din Moldova de peste Prut. A continuat cu facultatea si masteratul in acelasi domeniu. Acum s-a inscris la Horticultura, la USAMV Bucuresti, cursuri la distanta, ca sa-si hraneasca noua pasiune.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."