Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Rosiile din seminte pastrate pot sa aduca bani

Cand toata lumea vrea sa produca in sere si solarii cantitati cat mai mari, un cuplu de tineri si-a propus sa castige bani din "alte" legume decat cele obisnuite in piata. Au vazut ca se poate trai din agricultura foarte bine fie si cand mergi impotriva curentului.

Au plecat din Capitala pentru a scapa de stresul orasului. La Gurbanesti, jud. Calarasi, au pornit, din aproape in aproape, o afacere atipica.
Povestea a inceput in urma cu trei ani, cand au cultivat, pentru prima oara, rosii pentru consumul propriu. Au fost entuziasati de gustul lor si li s-a parut usor. Anul trecut au produs experimental si au vandut rosii din soiuri "ciudate". Nu provin din seminte profesionale, ci din cele culese de diversi gradinari pasionati. Fenomenul este raspandit in Occident.

Zebra verde, inima de bou, ananas si "black krim" sunt cateva dintre soiurile care au cucerit zeci de bucuresteni. Multi au aflat de oferta de pe Facebook. S-au abonat sa primeasca saptamanal cate 2 kg de rosii, un melanj din cel putin sase soiuri. O explozie de culori si forme. Pretul, de 15 lei/kg, era mai mic decat cel al rosiilor cherry din supermarket. "Un client ne-a spus ca rosiile cherry din supermarket erau ca apa fata de ale noastre", povesteste Victoria Sarmaniuc, agronomul sef in afacerea de familie.

Anul trecut au strans peste 20 de soiuri, mai ales de pe Internet, dar si de pe la vecini. Desi au intampinat probleme din cauza unui teren imburuienat, la finalul anului au iesit in castig: nu au pierdut bani si au acumulat experienta si entuziasm pentru a extinde afacerea. Sunt pregatiti sa investeasca 10.000 de euro.

In 2012 au ramas cu 500 de fire productive. Anul acest vor sa cultive 4.200 de fire. Obiectivul este sa obtina, la vanzare, 3 kg/planta.

Si, de parca povestea nu surprindea destul, mai trebuie spus ca agronomul sef a studiat artele la Liceul Nicolae Tonitza. A venit la 14 ani, din Moldova de peste Prut. A continuat cu facultatea si masteratul in acelasi domeniu. Acum s-a inscris la Horticultura, la USAMV Bucuresti, cursuri la distanta, ca sa-si hraneasca noua pasiune.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.