Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Asociatia Crescatorilor de Baltata Romaneasca de tip Fleckvieh

In urma cu cinci luni, a fost inregistrata oficial Asociatia Crescatorilor de Baltata Romaneasca de tip Fleckvieh. Presedintele ales este Mircea Ciurea. Mircea Roman, fostul director al Semtest BVN Targu Mures, este consultant tehnic.

"S-au inscris deja 50 de mari fermieri din Mures, Bihor, Cluj, Alba si Satu Mare. Vrem sa obtinem dreptul de a face controlul oficial al productiei si sa tinem cartea de rasa pentru Baltata Romaneasca. Ca sa avem acest drept, Asociatia trebuie sa ajunga la un efectiv de minim 8.000 de vaci. Daca luam in calcul o medie de 50 de vaci pe fermier, ar fi nevoie de cel putin 150 de fermieri ca sa ajungem la acest obiectiv. In perioada urmatoare ne vom adresa fermierilor din Suceava, Sibiu si Botosani", explica Mircea Roman strategia noii organizatii.

Mircea Ciurea spune ca toti fermierii din Cooperativa Somes-Aries s-au inscris si in Asociatia Crescatorilor de Baltata Romaneasca de tip Fleckvieh.
Membrii fondatori ai Asociatiei au platit o taxa de inscriere de 500 de lei. Fermierii care se alatura ca simpli membri vor achita o taxa de 200 de lei. Urmeaza sa fie stabilita si cotizatia anuala pe cap de animal.

De ce avem nevoie de Controlul Oficial al Productiei
Multi dintre fermierii mari nu au incredere in Controlul Oficial al Productiei (COP), in mod nejustificat.
"Controlul oficial nu trebuie privit doar ca instrumentul de lucru al OARZ sau al nu stiu carei asociatii. Este instrumentul de lucru al fermierului in primul rand. Doar asa isi poate cantari munca. Noi am introdus o gramada, sa spun asa, in ghilimele, de genetica in efectivele noastre. Indiferent ca vorbim de fermele mari din sud sau de fermele familiale din Transilvania. Fie ca este vorba de Holstein, de Baltata sau de alta rasa.
Trebuie sa avem incredere in testare. E singura cale de a spune cum sunt vacile tale si care te ajuta sa decizi daca poti sau nu face un pas inainte cu ele", spune fostul director Semtest.

Mircea Roman sustine ca noua asociatie nu va concura cu Asociatia Crescatorilor de vaci Baltata Romaneasca de tip Simmental, de la Brasov, care face deja controlul oficial al performantelor in zona ei de influenta.

"Am discutat cu Zoltan Haller, presedintele Asociatiei de la Brasov. Nu excludem colaborarea intre cele doua asociatii. In Germania, de exemplu, sunt chiar si 20 de asociatii de Baltata. Toti se intalnesc, au un singur centru de calcul, au un singur laborator. Au facut un holding mare, pe rasa, la nivel national. Mai mult chiar, au extins acest holding la nivel european: i-au cooptat si pe fermierii din Austria, Cehia, Ungaria si Italia. S-au gandit ca e mai bine sa ai o zona mai extinsa de testare a Baltatei si pe un efectiv mai mare de animale. Intr-un fel se comporta Baltata in Tirol si altfel in Cehia", mai spune Roman.

Veronica HUZA
Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.