Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Sa preferam un optimism... bine ponderat

Statele industrializate au reusit sa se impuna si sa diminueze bugetul european pentru 2014-2020, pe fiecare domeniu, inclusiv pe agricultura. Cifrele din noua Politica Agricola Comuna propuse de CE ne duc la o concluzie destul de amara: sunt mai putini bani decat am avut in exercitiul financiar anterior. Daca in ultimii 7 ani nu am fost multumiti cu cati bani am avut, chiar daca nu i-am cheltuit pe toti, perspectiva de a avea cu un miliard de euro mai putini bani pentru dezvoltare rurala va face ca multe proiecte sa fie, din start, abandonate.

Exista semne de intrebare legate si de sumele pentru platile directe. Convergenta dintre sumele primite de fermierii romani si cei din vestul Europei se va petrece mai tarziu cu doi ani. Cu alte cuvinte, noua PAC, suprapusa cu noul cadru financiar este, din pacate, in defavoarea agriculturii Romaniei.

Oficialii nostri au cerut o perioada de derogare de trei ani si pentru aplicarea noii scheme de plata unica, pe ferma. Probabil ca vom primi respectiva derogare. Este o forma prin care statul ii mai poate ajuta pe fermieri. Sper ca statul sa aiba bani sa duca platile la un nivel cat mai confortabil pentru agricultorii nostri. Mi-ar fi placut ca banii sa vina de la Bruxelles. Trecem printr-o perioada dificila si este posibil sa nu avem bani.

O alta problema, despre care se vorbeste, este ca s-ar putea amana cu un an implementarea noii PAC. Saptamana trecuta, am discutat la Bruxelles cu directorul general al DG Agri, Jerzy Bogdan Plewa, care sustine ca nu se pune problema de o implementare mai tarzie, cel putin pentru Pilonul I, adica pentru platile directe. Ar putea exista o intarziere pentru Pilonul II, de dezvoltare rurala. Acea intarziere depinde insa in mare masura de cat de repede isi vor face lectiile statele membre. La inchiderea discutiilor despre noua Politica Agricola Comuna, ele vor trebui sa-si insuseasca cadrul pe care l-au construit impreuna. Fiecare stat sa-si redacteze noul program de dezvoltare rurala. O intarziere, chiar si cu sase luni pentru noile programe de dezvoltare rurala, va duce la o stopare a investitiilor. Asta vine in conditiile in care, in prezent, peste 50% din bani sunt contractati si folositi. Iar in urmatorii doi ani sunt putine sperante ca se vor naste multe proiecte, pentru ca la unele masuri s-au terminat banii. Partea buna la o astfel de intarziere este ca ar putea sa se suprapuna cu politica de regionalizare pe care o are Romania in vedere in acest moment. Se vor putea face proiecte adaptate fiecarei zone. Fiecare regiune isi poate identifica nevoile si propune masuri in noul PNDR.

Tot la Bruxelles am participat si la o conferinta organizata de ELO (European Landowners Organisation), in cadrul careia s-au adus critici noii PAC. A existat o propunere din partea fostului comisar Franz Fischler de a se face o evaluare la mijlocul perioadei, in care politicile sa fie reasezate. Cel care va avea insa ultimul cuvant este Parlamentul European; va putea sa corecteze, va putea chiar sa adauge mai multi bani.
Sa speram ca Parlamentul European, impreuna cu Consiliul European, vor da o varianta reparata a bugetului. Dar, din pacate, intram in criza de timp. Este posibil sa fie, intr-adevar, o oportunitate ratata.

Valeriu STERIU
deputat Comisia pentru Agricultura



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.