Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
La Stupini, nu fermele asediaza orasul ci vilele au fost construite langa grajdurile de vaci

Ioan Cristolovean are o ferma cu 200 de vaci de lapte la Stupini, un cartier nou al orasului Brasov. El crestea vaci aici cu zece ani inainte de a se fi construit primele vile. Acum, Stupini este o zona rezidentiala selecta, iar vacile nu mai au multe sanse de existenta.

Cresterea vacilor este o traditie in familia Cristolovean. Parintii, bunicii si strabunicii au avut vaci si boi. El a transformat traditia intr-o afacere.
Cristolovean s-a nascut pe 5 iunie 1959. A terminat Liceul industrial Tractorul, a facut Scoala profesionala de trei ani la aviatie, la IRMA Bucuresti, apoi a lucrat 20 de ani la IAR Ghimbav, ca mecanic de aviatie. Pe cand lucra la IAR, avea 8 vaci cu lapte. In ianuarie 1990, a demisionat si a facut un credit pentru a-si deschide un abator in care sacrifica porci si taurine.

"Faceam preparate, 1.500-2.000 kg/zi. Numai din carne, nu ce fac procesatorii de azi. Inspectorii DSV mi-au inchis abatorul in 2000. Au vrut sa distruga cu orice pret cele cateva puncte care mai functionau". Acum, nu-l mai intereseaza sa deschida un alt abator.
"Daca ma lasau in pace, eram departe. Cresteam animale, procesam, vindeam - inchisesem lantul. Mi-au taiat o veriga".

A colaborat cu nemtii
In 2000, a inceput sa inmulteasca animalele. Voia sa ajunga la 20 de vaci de lapte, 10 scroafe si 50 de porci. Facuse boxe de fatare pentru scroafe. Cand a inchis abatorul, a renuntat la porci. A ramas la vacile de lapte. A luat 15 vaci de reforma de la taranii de langa Brasov. A avut vaci Holstein Friza care dadeau 50 de litri de lapte la prima fatare, in 2002.

In 2003, era presedintele unui proiect romano-german pentru calitatea laptelui. "Nemtii au venit cu intentii bune in Romania. Stiau ca suntem nepregatiti si au vrut sa ne invete cum sa facem Controlul Oficial al Productiei, cum sa determinam parametrii calitativi, ce inseamna genetica superioara. Ei acordau consultanta. Acest proiect romano-german a functionat si in Polonia, in Bulgaria. Pe banii germanilor.
Eram sceptic: de ce sa ma duc eu sa ma invete nemtii? De aceea, la inceput nici nu gaseam fermieri dispusi sa invete. Ce, eu nu stiu ce este o vaca? M-am dus la primul curs la Brad si am ramas uimit. Mi-au spus niste lucruri despre vaci de care eu nu mai auzisem niciodata: ce este performanta unui animal, de ce trebuie sa-i cunoastem peformanta, ce este o furajare echilibrata, genetica, tauri in testare, carte de rasa. Stiam eu sa le dau fan, dar nu credeam ca este nevoie de atata precizie.

Ca sa devin fermier, trebuia sa fac un curs, apoi o practica de doi ani si jumatate intr-o ferma, ulterior sa obtin o diploma, apoi sa fac o cerere ca sa devin fermier", isi aminteste fermierul.
A facut prima iesire in Germania si a inteles ce inseamna sa cresti vaci in grajduri inalte. "Am pastrat primele grajduri pe care le-am gresit initial, ca sa vada si altii, sa nu mearga din prostie in prostie. Un om destept invata din prostia altuia, un prost invata din greselile lui".

Tot in Germania, a vazut laboratoare de analiza a laptelui care trimiteau rezultatele catre fermieri in maxim doua ore. Fara simulari, fara falsuri. Si-ar fi dorit sa fie la fel si in Romania. A pus bazele Asociatiei Crescatorilor de Vaci Baltata Romaneasca tip Simmental, pentru care a obtinut acreditarea de la ANARZ ca sa tina Cartea de rasa. In urma unor neintelegeri, a abandonat si nu mai face nici controlul oficial al performantelor.

"Ma voi intoarce cand voi vedea primul tauras obtinut de fermierii romani introdus in testare. Au trecut aproape trei ani si nu se misca nimic. M-am luptat pentru ameliorare. O carte de rasa poate fi condusa cu un efectiv minim de 2.000 de animale, ca sa faci o testare recunoscuta la nivel european. Dar fa ceva sa fie corect, ca sa ne putem privi in ochi. Daca nu putem demonstra fermierului care este avantajul COP, de ce sa-l mai facem? Doar sa bagam banii in buzunar si sa nu ne intereseze ce ramane in urma?", intreaba, retoric, fermierul.

Ameliorare si infuzie cu Red Holstein
A cumparat 200 de doze de la taurii testati de Gavrila Tuchilus.
"Eu m-am luptat pentru ameliorare. Am animale de expozitie. De ce sa nu testam tauri formati in Romania? Din ignoranta nu vor ceilalti, nu din invidie. Multi pretinsi specialisti nu stiu cum se face o carte de rasa. Vina nu este numai a statului. Ne apartine in proportie de 90% noua, fermierilor. Statul greseste pentru ca s-a lepadat de toate serviciile. Noi am vrut sa facem totul, dar nu eram pregatiti. Inca nu avem o vaca macar sa fie candidata de mama de taur".
Din cele 200 de vaci, 60 sunt mulgatoare. Vrea sa ajunga la 100, ca sa livreze la Olympus 2.500 de litri zilnic. Si sa vanda anual "cam 20 de juninci pentru banii de buzunar".
Cristolovean a inseminat Baltatele cu Red Holstein pentru a atinge doua obiective: cresterea productiei de lapte si corectarea ugerului. "Se poate vedea sistemul de prindere a ugerului la Baltata. Musculatura se lasa spre spate. Sfarcurile trebuie sa fie deasupra jaretului, nu ca la Baltatele mele. Sa nu fie sfarcuri suplimentare, sfarcurile sa fie uniforme", a explicat fermierul, adaugand ideea ca un uger care atarna excesiv ar fi un indiciu ca vaca e foarte buna de lapte.
Pentru ca vigoarea metisului de Red Holstein scade, urmatoarea insamantare o va face tot cu Baltata. Vrea sa pastreze rasa. "Imi lipseste un program pentru potrivirea de perechi. Mai am mult de lucru. Am inceput sa invat si eu. Cand vad o ferma cu 45 de litri de lapte in medie pe zi, pentru mine este un vis. E posibil si vreau sa ajung acolo in 10 ani. Nu voi putea insa fara COP. Ma gandesc noaptea la asta."

"Orasul vine peste noi"
Satul Stupini a devenit un cartier al Brasovului. Vilele s-au strans in jurul lui Cristolovean, chiar daca legea nu permite realizarea unor asemenea constructii langa ferme. Desi nu-i convine, nu vrea sa faca demersuri la primarie, ca sa nu-si faca dusmani. "Am devenit un popor nebun. Nimeni nu se mai gandeste ca noi producem mancarea, laptele, carnea, painea. In Stupini era un CAP foarte bogat, dupa IAS Prejmer. Cultivam cartofi, varza. Aprovizionam un milion de muncitori in judetul Brasov". Acum, la Stupini au mai ramas trei fermieri. Pe langa cele 200 de vaci, Cristolovean a arendat si 500 de hectare.

Viorel PATRICHI


Citeste si: