Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Cu o ferma de 20 de vaci, familia lui Alexandru Andon traieste decent

Fermierul Alexandru Andon din Goreni, un sat de langa Reghin, crede in ideea de ferma familiala. Are chiar el una, pe un deal din satul natal. A infiintat-o cu sapte ani in urma, in 2006, cu ajutorul unui program SAPARD, prin care a atras 52.000 de euro.

Cu banii europeni a cumparat 20 de juninci gestante de Baltata Germana din Germania si a construit un grajd pe structura metalica cu panouri de tip sandwich, cu sala de muls cu 3 posturi si cu tanc de racire. Grajdul este inconjurat de pasuni, asa ca vacile stau si in libertate. Intr-o casuta cocheta din lemn, locuieste Alexandru Andon, impreuna cu sotia, invatatoare in sat si cu fiul lor. Pe deal este "micul paradis" al lui Alexandru Andon. Fermierul nu a vrut niciodata sa plece din Goreni. Desi viata l-a purtat la oras, el s-a intors acasa.

Viata la oras si viata la tara
E inginer zootehnist. A terminat facultatea la Cluj, in 1986. A revenit in zona natala unde s-a angajat la CAP-ul din Batos. La revolutie era cel mai tanar presedinte de CAP din judetul Mures. Avea doar 27 de ani. Odata cu desfiintarea CAP, a infiintat o societate agricola impreuna cu satenii din Goreni. A fost ales presedinte. Impreuna cu sotia a luat decizia sa se mute la oras, in Targu Mures. Facea insa zilnic naveta in Goreni, unde conducea asociatia agricola. Nu i-a placut niciodata sa locuiasca la bloc. Asa ca, dupa 15 ani petrecuti in Targu Mures, impreuna cu sotia si cei doi copii s-a mutat inapoi in sat. In "micul lui paradis".
De societatea agricola s-a ales praful. Desi reusisera sa cumpere una din primele 100 de combine vandute de John Deere in Romania, oamenii din asociatie nu s-au inteles. Asa ca, Alexandru Andon s-a apucat sa-si munceasca propria suprafata de pamant. Iar, in 2006, cand a auzit de proiectele derulate prin Sapard a profitat de ocazie si si-a infiintat o ferma zootehnica, cu bani europeni.

Intr-o ferma trebuie sa gasesti tot timpul solutii
Proiectul unei ferme de familie il avea in cap de multa vreme. Din perioada de studentie, cand pasiunea lui pentru dansurile populare i-a dat ocazia sa viziteze tari ca Germania, Franta sau Italia. Atunci a vazut ferme occidentale si si-a dorit una la fel.
Nici dupa ce si-a infiintat propria ferma cu vaci de lapte viata nu a fost lipsita de necazuri. Au fost perioade in care a avut 20 de vaci dar si ani in care a ajuns la 36. Tot timpul a lucrat doar cu animale din rasa Baltata Germana. Pe unele le-a obtinut din prasila proprie, cu material seminal de la BVN Semtest de la Sangeorgiu de Mures, pe altele le-a cumparat. Insamantarile le-a facut el.

Cel mai greu i-a fost in 2009, cand pretul laptelui oferit de procesator a scazut drastic in decurs de doua luni. A aflat ca va primi 80 de bani in loc de 1,2 lei pe litru.
"Noi aveam credite luate. Atunci am zis "domnule, nu pot sa traiesc asa! Ori vindem vacile ori gasim ceva mai bun de facut". Si atunci mi-a venit ideea asta cu aparatele automate pentru vanzarea laptelui" explica Alexandru Andon. A mers cu sotia la Miercurea Ciuc, unde era atunci montat singurul aparat de acest tip din Ardeal. "Era un aparat mic, de 100 de litri. Ne-am uitat la el, am vorbit cu cei care il adusesera si ne-am comandat si noi unul. Am fost primul care am adus un astfel de aparat intr-o piata din Targu Mures. Pe urma, am mai comandat inca trei. Sunt de la firma Brunimat, elvetiene."
Acum, Alexandru Andon are 20 de vaci si vinde laptele cu 2,5 lei si cu 3 lei pe litru in pietele din Targu Mures, la patru aparate automate. Cam 300 de litri zilnic, lapte integral, cu o grasime de 4,26.

Din laptele care nu se vinde produce branza pe care o vinde tot intr-o piata din Targu Mures. Obtine 5.000 de litri, pe lactatie, pe cap de vaca. Adica, 18 litri de lapte, pe cap de animal, zilnic. Lucreaza si 70 de hectare, pentru furaje. O parte din teren e luat in arenda, o parte proprietate. 30 de hectare sunt situate chiar langa ferma. Aici pasuneaza si vacile. Are gard electric. O parte din pasune este concesionata de la primarie. Alexandru Andon este consilier local si a reusit sa-i convinga pe restul consilierilor ca pasunile trebuie date fermierilor.
"Noi am fost primii din judet care am dat fermierilor pasunile. Eu am sustinut asta. Fermierul isi ia subventia si trebuie sa-si respecte conditiile dintr-un contract pe care il semneaza cu primaria. Sa curete pasunile, sa le fertilizeze si sa asigure fantani."
Pune porumb siloz pe 6 hectare si cereale pe 9 hectare. Pe 11 hectare pune lucerna, borceag si trifoi, pentru fan. Are furaje cat sa si vanda, mai ales fermierilor din Bistrita. Graul il da proprietarilor de teren, pentru pamantul luat in arenda. Cate 300 de kilograme pe hectar.

Andon lucreaza zilnic in ferma. Are si un angajat. Detine cateva utilaje printre care un tractor de 45 CP. Planul lui este sa-si creasca efectivul de vaci la 40. Asta este capacitatea grajdului.

Un fermier multumit, chiar daca are parte de "concurenta neloiala"
Fermierul spune ca traieste bine. Nu se plange. Nu ar prefera sa munceasca undeva la oras pe un salariu. Ar castiga probabil mai putin. Asa, reuseste sa-si intretina familia si sa obtina un profit lunar de 12.000 de lei. E drept, majoritatea acestor bani merg deocamdata la plata unui credit. Pe care il mai are de platit inca doi ani. Veniturile sunt atractive si pentru fiul lui. Care a ales sa se implice in partea de vanzare a laptelui la automate. El merge zilnic la oras sa le alimenteze.
"A terminat liceul economic si a inceput o facultate de management. Nu ii place agricultura, ca a stat la oras o buna parte din copilarie. Dar este multumit de castiguri". In schimb, fiica lui a ales sa lucreze in Spania dupa terminarea facultatii.
Alexandru Andon spune ca are parte de concurenta. Dupa ce au adus ei automatul, pietele s-au umplut de astfel de instalatii.
"Din nefericire, concurenta nu e loiala. Sunt foarte putini producatori adevarati care vand la automate. DSV-ul, cu normele lui, ii da autorizatie de vanzare lapte proaspat oricui are cod de exploatatie. Costa 10 lei. Sunt unii dintre cei care detin aparate si care vand lapte produs de alti crescatori. Are taica-sau acasa doua vaci si el merge si cumpara de undeva lapte cu 1 leu si il vinde cu 3 lei. Fiindca li se permite!"
Acum, pe Andon il preocupa scaderea costurilor din ferma. "Nu ni s-a permis sa introducem curent electric in ferma prin programul SAPARD. Eu, avand ferma langa sat, am fost nevoit sa folosesc un generator. Asa ca plateam lunar cate 2.500 de lei pe carburant. Abia la finalul anului trecut am reusit sa introduc curent, prin forte proprii. Acum platesc facturi de 330 de lei lunar. Deci am redus cheltuielile de opt ori" spune Alexandru Andon.

Ferma cu 20 de vaci poate asigura venituri pentru o familie
Daca e sa faca o analiza, Alexandru Andon, spune ca o ferma de 20 de vaci poate fi rentabila in doua conditii.
Daca iti infiintezi ferma fara sa faci investitii majore si fara sa accesezi credite, cum este cazul fermierilor tineri care preiau de la familie 20 de vaci sau 25, chiar daca nu sunt de rasa. "Exista astfel de fermieri in zona. Produc 200 de litri de lapte pe zi si il dau cu 1,2 lei pe litru. Poti sa traiesti fara probleme. Nu faci avere, dar traiesti normal."
Daca insa, esti un fermier care o ia de la zero si investeste in crearea unei ferme de 20 de vaci de rasa, reteta de profit este alta, spune Alexandru Andon. Poti vinde laptele la un procesator cu 1 leu sau un 1,2 lei dar atunci atat fermierul cat si sotia lui ar trebui sa-si gaseasca si un alt loc de munca. Fie valorifici laptele la un pret mai mare decat cel oferit de procesator. Ca el, cu 2,5 lei sau cu 3 lei pe litru.

Concluziile lui Alexandru Andon
Pe baza experientelor prin care a trecut, Alexandru Andon a reusit sa traga cateva concluzii. In primul rand ca, programele cu fonduri europene ar trebui sa incurajeze investitiile in animale si nu in grajduri.
"In 2006, cand am accesat fondurile Sapard, autoritatile de la Bucuresti ne-au impus sa facem grajduri dupa norme super sau supra europene. A costat grajdul vreo 3 miliarde si am luat vaci de un miliard in lei vechi. Mi-am dat seama ca trebuie facut invers. Animalului nu-i trebuia un palat de grajd! Eu le-am facut un confort de nu au treaba: faianta, gresie... A fost o prostie."
Apoi, a constatat ca e tare greu sa te asociezi. A incercat fara succes sa-i convinga pe fermierii mici din zona sa lucreze impreuna macar pe partea de mecanizare pentru cultivarea suprafetelor cu furaje.
"Fiecare zice: lasa ca ma descurc singur, cum pot. Ca ar fi foarte avantajos sa facem o cooperativa. Macar noi, sase fermieri din zona, cu 250 de vaci. Dar nu poti. Eu am vrut, dar nu ai cu cine. Si atunci, fiecare face cum poate. Fiecare lucreaza cu familia si au impresia ca, daca se asociaza, o sa aiba de pierdut."
Cand vine vorba de impozitarea persoanelor fizice, crede ca masura este una corecta. "Eu lucrez pe SRL. Consider ca am fost pana acum in dezavantaj fata de fermierul inregistrat ca persoana fizica. Vorbesc de cei care au 20-30 de vaci, ca mine. Si ei vand la automate sau in piata, cu bidonul. Iar la ei totul este profit. La mine, din venit se ia automat 16%. Mai platesc si impozit pe grajd, de 2.000 de lei pe an. Plus ca eu platesc impozite pentru angajatul meu in timp ce altii isi iau oameni la negru".

In timpul liber, nu e loc de monotonie
Alexandru Andon are si timp liber. Se implica in viata comunitatii. Este consilier local la primarie si epitrop la biserica din sat. Iar, alaturi de sotie antreneaza o formatie de dansuri populare, formata din tineri localnici. Are atestat de dansator profesionist si de coregraf. Fac repetitii saptamanal.
"Facem asta din placere. Nu pentru ca am castiga. De multe ori, chiar cheltuim din buzunarul nostru. Mergem cu tinerii din formatie la festivaluri locale, la praznice ale bisericilor. Facem asta din dorinta de a nu lasa sa moara traditia."

Veronica HUZA


Citeste si: