Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Aplicarea SAPS a fost prelungita pana in 2020. Sistemul cotelor de zahar, extins pana in 2017

In cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene - Agricultura si Pescuit, de la Bruxelles, a fost discutat si adoptat mandatul Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma PAC, in "trialogul" cu Parlamentul European si Comisia Europeana, care incepe pe 11 aprilie. Din partea tarii noastre a participat o delegatie condusa de secretarul de stat Achim Irimescu.

Consiliul a supus atentiei ministrilor acele elemente cu caracter politic, esentiale in vederea atingerii unui acord intre statele membre. Acordul a fost adoptat de majoritatea statelor membre, cu exceptia Sloveniei si Slovaciei.
Conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii, pentru Romania au fost de maxim interes punctele privitoare la:
- mentinerea SAPS ca plata tranzitorie premergator trecerii la SPS;
- o alocare mai importanta pentru sprijinul cuplat;
- posibilitatea revizuirii deciziei de transfer de fonduri intre piloni;
- flexibilizarea si o mai buna adaptare a cerintelor de inverzire la specificul national;
- prelungirea regimului de cote la zahar;
- marirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere.
In acest sens, Romania a reusit sa obtina o prelungire a aplicarii SAPS pana in anul 2020, care se va acorda impreuna cu celelalte scheme de plata propuse de noua reforma: inverzirea, tinerii fermieri, fermele micii si sprijinul cuplat de productie (de genul celui acordat in prezent la ovine).

Desi negocierile s-au concretizat cu o crestere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiara nationala pentru platile directe, Romania va continua sa-si sustina pozitia initiala, de extindere a procentului pana la 15%, procent propus si de catre Parlamentul European.

O flexibilitate mai mare de revizuire a deciziei statelor in ceea ce priveste transferul dintre piloni reprezinta, de asemenea, un mare castig al negocierilor.
La plata pentru inverzire - subiect cu pronuntat caracter politic, s-a reusit reducerea procentului destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% si cresterea acestuia pana la 7% abia in anul 2018 si doar in urma unei evaluari a Comisiei, care sa ia in considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor si productia agricola.
O pozitie ferma a mai multor state a determinat reducerea procentului la sanctiunile pentru inverzire de la peste 100%, cum a fost propus initial de catre Comisia Europeana, la 25% din plata efectuata. Totodata, prin excluderea criteriilor de inverzire din cerintele de baza aferente unor masuri de dezvoltare rurala cu plata pe suprafata, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru inverzire.
Sistemul cotelor de zahar a fost prelungit pana in anul 2017. Pentru infrastructura zonelor forestiere s-a obtinut o crestere a intensitatii sprijinului de 25 puncte procentuale, de la 75% la 100%.

Cel mai important punct obtinut de catre Romania il reprezinta introducerea unei noi prevederi care sa permita compensarea diferentei nivelului de plati directe in comparatie cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea apartine Romaniei si reprezinta o solutie agreata de Consiliu si Comisie referitor atat la asigurarea unei convergente externe mai echitabile intre statele membre UE, cat si in vederea sprijinirii financiare a fermierilor in mod proportional conditiilor noii reforme.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."