Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Aplicarea SAPS a fost prelungita pana in 2020. Sistemul cotelor de zahar, extins pana in 2017

In cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene - Agricultura si Pescuit, de la Bruxelles, a fost discutat si adoptat mandatul Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma PAC, in "trialogul" cu Parlamentul European si Comisia Europeana, care incepe pe 11 aprilie. Din partea tarii noastre a participat o delegatie condusa de secretarul de stat Achim Irimescu.

Consiliul a supus atentiei ministrilor acele elemente cu caracter politic, esentiale in vederea atingerii unui acord intre statele membre. Acordul a fost adoptat de majoritatea statelor membre, cu exceptia Sloveniei si Slovaciei.
Conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii, pentru Romania au fost de maxim interes punctele privitoare la:
- mentinerea SAPS ca plata tranzitorie premergator trecerii la SPS;
- o alocare mai importanta pentru sprijinul cuplat;
- posibilitatea revizuirii deciziei de transfer de fonduri intre piloni;
- flexibilizarea si o mai buna adaptare a cerintelor de inverzire la specificul national;
- prelungirea regimului de cote la zahar;
- marirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere.
In acest sens, Romania a reusit sa obtina o prelungire a aplicarii SAPS pana in anul 2020, care se va acorda impreuna cu celelalte scheme de plata propuse de noua reforma: inverzirea, tinerii fermieri, fermele micii si sprijinul cuplat de productie (de genul celui acordat in prezent la ovine).

Desi negocierile s-au concretizat cu o crestere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiara nationala pentru platile directe, Romania va continua sa-si sustina pozitia initiala, de extindere a procentului pana la 15%, procent propus si de catre Parlamentul European.

O flexibilitate mai mare de revizuire a deciziei statelor in ceea ce priveste transferul dintre piloni reprezinta, de asemenea, un mare castig al negocierilor.
La plata pentru inverzire - subiect cu pronuntat caracter politic, s-a reusit reducerea procentului destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% si cresterea acestuia pana la 7% abia in anul 2018 si doar in urma unei evaluari a Comisiei, care sa ia in considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor si productia agricola.
O pozitie ferma a mai multor state a determinat reducerea procentului la sanctiunile pentru inverzire de la peste 100%, cum a fost propus initial de catre Comisia Europeana, la 25% din plata efectuata. Totodata, prin excluderea criteriilor de inverzire din cerintele de baza aferente unor masuri de dezvoltare rurala cu plata pe suprafata, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru inverzire.
Sistemul cotelor de zahar a fost prelungit pana in anul 2017. Pentru infrastructura zonelor forestiere s-a obtinut o crestere a intensitatii sprijinului de 25 puncte procentuale, de la 75% la 100%.

Cel mai important punct obtinut de catre Romania il reprezinta introducerea unei noi prevederi care sa permita compensarea diferentei nivelului de plati directe in comparatie cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea apartine Romaniei si reprezinta o solutie agreata de Consiliu si Comisie referitor atat la asigurarea unei convergente externe mai echitabile intre statele membre UE, cat si in vederea sprijinirii financiare a fermierilor in mod proportional conditiilor noii reforme.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.