Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Trei frati din Rotbav au o ferma ca o companie

Fratii Catean au pus pe picioare o ferma cu 100 de vaci, 1.000 de oi si 11 cai de rasa. Isi vand productia de lapte si carne prin propriul magazin din Brasov. Au si o pensiune cu specific transilvanean. Iar acum se ocupa de ambitiosul proiect Transhumanta 2013.

Silviu are 28 de ani, George - 26 iar Ionut numai 23. Ei conduc "Ferma Catean" din satul sasesc Rotbav, judetul Brasov. Mama lor, care provine dintr-un neam de oieri, traditie de sute de ani din zona Bran, i-a sfatuit sa faca scoala si sa-si construiasca viata departe de ciobanie si de agricultura, in general. Ei au ales sa-i asculte sfatul in felul lor. Au terminat toti trei cate o facultate, dar tot s-au intors in satul natal sa-si faca o ferma.
Afacerea lor are o structura mai putin obisnuita. Au vaci, oi si cai de rasa. In plus, fac comert si agroturism. Produc lactate si mezeluri traditionale. Au construit chiar un brand propriu. Munca in ferma este impartita egal intre cei trei.
Silviu, care a terminat Facultatea de medicina veterinara la Cluj, se ocupa de gestionarea fermei de vaci si oi. George, care a studiat la Facultatea de Stiinte Economice din Brasov, este cel care gaseste solutii pentru promovarea si vanzarea produselor cu marca "Ferma Catean". Ionut, care a terminat Facultatea de Sport si care a facut cursuri de cascadorie, a pus pe picioare o herghelie. Tatal lor se ocupa de producerea furajelor ajutat de Silviu. Iar mama lor se ocupa de partea de vanzare si de procesare impreuna cu George.

Au invatat in familie cum se fac bani din oierit
Fratii Catean fac parte din acei fermieri romani care au in spate o traditie serioasa de familie, de cel putin 300 de ani.
"Pe un zapis de trecere a granitelor din 1787, scris pe piele, este trecut numele unui stra-strabunic de al meu, care era proprietar de oi in zona Branului. Trecea in ºara Romaneasca, la iernat. Ducea oile pana in Dobrogea, ori in zona Insulei Mari a Brailei, unde iernile erau mai blande."
La 18 ani, bunicul lor s-a mutat langa Rotbav, unde era mai multa pasune. Iar cand a murit a lasat oile copiilor. Mama fratilor Catean a mostenit o parte. Ar fi vrut sa le vanda. Silviu, George si Ionut nu au fost de acord. "Mama a zis: Mai, dar voi chiar vreti sa va faceti ciobani? Eu va platesc scolile si voi tot la oi va intoarceti? Eu i-am spus ca asta e o placere pe care nu poate sa ne-o ia. Ne-am asumat ca le ducem inainte. Prin 2004 am preluat oile si de atunci am ajuns la peste 1.000", povesteste Silviu. Faptul ca au vazut de mici cum se cresc oile, cum se produce branza si mai ales cum se vinde, i-a determinat sa-si prelucreze singuri laptele si carnea in ferma, inca de la inceput. "Am invatat marketingul de mici. Eu mergeam la 7 ani in piata sa vand branza produsa de bunicii oieri", spune George.

Laptele e valorificat mai bine prin vanzarea propriilor produse
Cele 1.000 de oi pe care le cresc sunt din rasele ºurcana si ºigaie. "In 2011 am scos si 12 kg de branza pe oaie iar in 2012, am scos doar 5 kilograme, din cauza secetei. In medie, obtinem 7 kg de branza pe cap de oaie, la o productivitate de 40-45 de litri pe lactatie. Nu punem la socoteala laptele supt de miei", explica Silviu.
In ferma Catean sunt si 100 de vaci de lapte, din rasele Bruna Austriaca, Baltata Romaneasca, Red Holstein si Black Holstein. Productia medie este de 25 de litri de lapte pe cap de animal. Fac insamantari cu material de la Semtest BVN Targu Mures.
Laptele de vaca se vinde in proportie de 75% prin automatul amplasat in magazinul lor din Brasov. Restul, impreuna cu cel de oaie, este prelucrat intr-o unitate de procesare in care se folosesc si ustensile traditionale.
Din laptele crud, nepasteurizat, se obtin cinci branzeturi cu atestat de produs traditional: telemea, cas, branza de burduf, urda dulce si sarata. Mai produc pastrama si carnati. Toate sunt comercializate prin intermediul magazinului propriu din Brasov, dar si in alte magazine din tara. Si la targurile de produse traditionale, multe din ele din strainatate.
"Fata de 1,5 lei cat am obtine pe un litru de lapte de vaca de la procesator noi il vindem cu 2,5 lei la automat. Si tot atat castigam si cand il vindem integrat intr-un produs finit", explica Silviu Catean.
Furajarea animalelor este asigurata in proportie de 75% din productia proprie. Familia Catean cultiva 100 de hectare. Vara, animalele sunt duse pe pasunea comunala. Au patru tractoare, si mai vechi, si mai noi.

Directia oieritului modern
Silviu Catean crede ca tot mai multi oieri vor renunta la mulsul oilor din cauza costurilor ridicate cu salarizarea ciobanilor. Si ca se vor axa pe vanzarea mieilor.
"Un cioban ajunge la un salariu de 2.000 de lei din cauza ca putini mai vor sa practice aceasta meserie. Sunt foarte multi proprietari care prefera sa lase mieii sa suga. Daca ai un miel de 35-36 de kilograme, pe care il vinzi cu 350-400 de lei, scoti mai multi bani decat daca mulgi oaia si vinzi laptele".
La ferma Catean se vor mulge oile atat timp cat va exista cerere pentru branzeturi la un pret care sa renteze. Mieii se vand toamna, la export, in tarile arabe. Dar in ultimul an, pretul carnii de miel a tot scazut din cauza ca Romania are interdictie de export in Turcia.
"Anul trecut, in aprilie, s-a vandut mielul cu 12 lei/kg. Acum se ofera un pret de 8-9 lei/kg. Estimez ca in septembrie o sa ajunga mai jos, undeva la 6-7 lei. Este un pret dezastruos. Cred ca autoritatile romane ar trebui sa gaseasca solutii pentru imbunatatirea relatiei cu Turcia pentru ca aceasta piata sa se redeschida pentru Romania", spune Silviu Catean.

Planurile de viitor ale fratilor Catean
"Strategul" familiei, George, spune ca prioritatile de investitii pentru acest an sunt achizitia de pamant si a unui tractor John Deere de 120 de CP. "Din 100 ha pe care le lucram doar 20 sunt proprietate. Oricand proprietarii de la care arendam isi pot schimba gandurile", explica el.
Vor sa extinda si efectivul de vaci de lapte de la 100 la 150. Prin spor natural, nu prin achizitie. In planurile de viitor intra si constructia unui grajd nou, inalt, din lemn sau pe structura metalica, probabil semideschis. Deocamdata folosesc grajdurile unui fost CAP, pe care le-au cumparat in urma cu 10 ani si tin vacile in sistem legat.
Silviu Catean vrea sa suplimenteze veniturile fermei prin insamantarea a 20-30 de Baltate pe care nu vrea sa le mai tina, cu Charolaise. Vrea sa obtina vitei pe care sa-i creasca pana la 400 kg si sa-i vanda cu 3 euro pe kilogram.
Vor trece si pe rase de carne la oi. "Din toamna, vrem sa alegem vreo 200 de oi si sa incercam o metisare cu rasa de carne Ile de France. Un prieten a incercat asta si i-au iesit produsi destul de buni", spune George.
Tot in planurile lor de extindere intra deschiderea unui nou magazin in Brasov, dotat si cu automat de lapte. George Catean isi doreste sa isi vanda produsele si intr-un hipermarket din Brasov.

O herghelie din pasiune
Ionut Catean este cel mai mic dintre frati. Este pasionat de cai. Asa ca a pus pe picioare o herghelie care se autointretine. In 2004, si-a cumparat primul cal, din banii castigati la concursurile de dansuri populare. Intre timp, a ajuns sa aiba 11 cai din rasele Andaluz, Lipitan, Frizer, Greu Belgian, Greu Romanesc si Arab.
"Am cumparat cai cu 500 de euro, cu 8.000 de euro si cu 20.000 de euro. Intretinerea unui cal, pe zi, ajunge la 28 de lei, cu tot cu furajare. Nu e un business. Cat produce, atat consuma. Am un profit foarte mic. Pentru mine este un hobby", explica Ionut Catean.
Castiga bani din spectacole si filmari pentru reclame sau filme, la care participa cu caii. Ionut a facut cascadorie in mai multe fime. "Am lucrat cu americanii la Hatfields& McCoys, cu nemtii la un documentar si cu niste italieni la filmul Barbarossa". Mai ofera si servicii de echitatie si dresaj. Ionut planuieste sa ajunga la un efectiv de 20 de cai. Spune ca a avut oferte sa plece din Rotbav dar ca nu este deloc interesat.
"Odata ce aici iti este sufletul, nu poti sa pleci. Aici am investit. Si imi place ca lucrez pentru mine si ca nu imi comanda nimeni ce sa fac."

Fratii Catean au vocatie de negustori
"Noi, de cand am inceput sa procesam ne-am si promovat produsul. Astfel am avut posibilitatea de a-l vinde mai bine decat altii. Sunt in zona multi fermieri care proceseaza, dar au dificultati cand vine vorba de vanzare. Ne-am asociat curentului Slow Food pentru a ne promova produsele", spune George Catean.
Acum investesc intr-un nou logo. Au un site, www.ferma-catean.ro dar construiesc unul nou. Au si pagina pe Facebook pentru ferma lor. Internetul iti ofera posibilitatea de a face publicitate gratuita.
Cei trei frati sunt multumiti de alegerea lor de a-si infiinta o ferma. Sunt incantati ca au libertate, ca au pus pe picioare o afacere de succes, ca au ramas in satul natal. De unde pot oricand sa-si urmeze pasiunile. De la ski pe Valea Prahovei pana la excursii la Paris.
Acum sunt foarte ocupati cu organizarea Proiectului Transhumanta 2013. Este vorba despre plecarea in transhumanta a sase ciobani, imbracati in straie traditionale, pe un traseu de 1.400 km, prin muntii Carpati, de la Brasov pana in Polonia. Si despre asta se gasesc detalii pe www.transhumanta2013.ro

Veronica HUZA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!