Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Parlamentul a amanat discutiile despre buget

Negocierile privind bugetul UE pentru urmatorii 7 ani, programate sa inceapa pe 25 aprilie, s-au amanat, deoarece negociatorii Parlamentului European au anulat intalnirea, informeaza EU Observer.com. Presedintia irlandeza s-a declarat dezamagita de aceasta decizie.

Herman Van Rompuy, Jose Manuel Barroso si Martin Schulz se vor intalni, pe 6 mai, pentru a discuta mai multe variante de deblocare a bugetului.
O formula de buget (alta decat cea propusa de Comisia Europeana) a fost adoptata de sefii de stat si de guvern la summit-ul din februarie, dar acest buget nu poate deveni operational pana cand Parlamentul European nu isi da acordul.
Cea mai recenta varianta a planului financiar al UE pentru 2014-2020 propune un buget de 60 miliarde euro pentru sectorul agricol, peste 40% din intregul buget al UE. Unele voci spun ca procentul este mult prea mare pentru un sector care are mai putin de 5% din forta de munca a UE. Pe de alta parte, injectarile de bani de la Bruxelles s-au redus, de la an la an. Un buget mai mic al UE inseamna un buget mai mic pentru fermieri. Din acest motiv, UE a ajuns sa fie divizata: tarile nordice vor sa reduca sumele cheltuite in agricultura in timp ce tarile din sud (si noii veniti, din Est) doresc tot atatia bani ca pana acum.

Ramane o certitudine: banii vor fi pusi la dispozitia fermierilor numai in cazul in care vor indeplini anumite conditii de mediu. Consecinta: mai multe reguli, mai multa birocratie. "In Germania, agricultorii si-ar dori mai degraba mai putini bani decat mai multa birocratie. șarile sunt prea diferite ca sa fie puse toate intr-o singura categorie. Avem mari diferente intre platile pentru statele membre. De exemplu, un fermier din Letonia ia 78 de euro, iar unul grec primeste 575 de euro. Acest lucru nu este acceptabil la 20 de ani dupa ce granitele au fost deschise", este de parere Albert Dess, europarlamentar german.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."