Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Parlamentul a amanat discutiile despre buget

Negocierile privind bugetul UE pentru urmatorii 7 ani, programate sa inceapa pe 25 aprilie, s-au amanat, deoarece negociatorii Parlamentului European au anulat intalnirea, informeaza EU Observer.com. Presedintia irlandeza s-a declarat dezamagita de aceasta decizie.

Herman Van Rompuy, Jose Manuel Barroso si Martin Schulz se vor intalni, pe 6 mai, pentru a discuta mai multe variante de deblocare a bugetului.
O formula de buget (alta decat cea propusa de Comisia Europeana) a fost adoptata de sefii de stat si de guvern la summit-ul din februarie, dar acest buget nu poate deveni operational pana cand Parlamentul European nu isi da acordul.
Cea mai recenta varianta a planului financiar al UE pentru 2014-2020 propune un buget de 60 miliarde euro pentru sectorul agricol, peste 40% din intregul buget al UE. Unele voci spun ca procentul este mult prea mare pentru un sector care are mai putin de 5% din forta de munca a UE. Pe de alta parte, injectarile de bani de la Bruxelles s-au redus, de la an la an. Un buget mai mic al UE inseamna un buget mai mic pentru fermieri. Din acest motiv, UE a ajuns sa fie divizata: tarile nordice vor sa reduca sumele cheltuite in agricultura in timp ce tarile din sud (si noii veniti, din Est) doresc tot atatia bani ca pana acum.

Ramane o certitudine: banii vor fi pusi la dispozitia fermierilor numai in cazul in care vor indeplini anumite conditii de mediu. Consecinta: mai multe reguli, mai multa birocratie. "In Germania, agricultorii si-ar dori mai degraba mai putini bani decat mai multa birocratie. șarile sunt prea diferite ca sa fie puse toate intr-o singura categorie. Avem mari diferente intre platile pentru statele membre. De exemplu, un fermier din Letonia ia 78 de euro, iar unul grec primeste 575 de euro. Acest lucru nu este acceptabil la 20 de ani dupa ce granitele au fost deschise", este de parere Albert Dess, europarlamentar german.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.